MINUNILE NATURALE ALE LUMII: Pledoarie pentru candidatura Muntilor Retezat

12 Ian 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Email

Cei care cunosc muntii Retezat spun ca e cel mai frumos loc pe care il stiu si sunt gata sa o demonstreze. EVZ va prezinta cel putin sapte argumente care arata ca asa este.

Parcul National Retezat a intrat in cursa demarata de Fundatia New 7 Wonders pentru a fi alese cele sapte minuni naturale ale lumii. Demersul apartine Fundatiei New 7 Wonders, acelasi organism care a reusit, cu doi ani in urma, dupa o campanie similara, sa stabileasca cele 7 minuni ale lumii contemporane (obiective create de om).

Pana la 7 iulie, din totalul de 261 de minuni naturale ramase in cursa, vor fi alese 77, in urma votului exprimat pe internet (http://www.new7wonders.com/ nature/en/vote_on_nominees/). Acestea vor fi evaluate de un comitet de experti, care, pe 21 iulie, va stabili 22 de finaliste. Selectia finala va fi efectuata tot prin vot popular exprimat pe internet. Rezultatul va fi anuntat in 2011.

EVZ va prezinta 7 motive pentru care Parcul National Retezat merita sa faca parte dintre cele 7 minuni.

Arie protejata de 65 de ani

Parcul National Retezat (PNR) este primul de acest fel din Romania, fiind infiintat inca din 1935 pe suprafata initiala de 100 de kilometri patrati a fostului domeniu de vanatoare detinut de Casa Regala. Caprele negre erau protejate inca de pe atunci, pentru a fi apoi vanate, motiv pentru care de la inceputul veacului trecut fusesera stabilite zone in care pasunatul era interzis.

Acum, Parcul are 380 de kilometri patrati, zonele in care pasunatul este interzis au fost mentinute, ba chiar extinse. PNR este parte a organismului mondial PAN-PARKS, care reprezinta parcurile naturale importante de pe mapamond, iar in Europa mai sunt doar alte 9 astfel de zone. Anul trecut, Consiliul Europei a acordat Parcului National Retezat “Diploma de Excelenta pentru Arii Protejate”.

Turism nemecanizat

Comunistii insa au reusit sa altereze din frumusetea zonei. In 1974 s-a inceput construirea barajului de la Gura Apei (situat la marginea vestica a Parcului). Debitul Raului Mare nu era insa suficient pentru a umple acumularea ce se dorea a fi facuta prin ridicarea unui baraj de arocamente pentru a carui constructie s-a folosit un volum de piatra de trei ori mai mare decat in cazul Piramidei lui Keops. Asa s-a decis saparea unui tunel de aductiune de la Rausor lung de 23 de kilometri.

Spre ambele capete ale tunelului exista acum drumuri asfaltate, drumuri care au incurajat aparitia de cabane inca din anii “80. “Vrem sa pastram mediul acesta natural si sa combatem orice tentativa de mecanizare a turismului in Retezat. Am acceptat drumul Campul Lui Neag – Herculane (-drumul lui Basescu-, care intra in parc pe o portiune totala de 2 km – n.red.) abia dupa ce s-au realizat pasaje subterane si supraterane speciale pentru animale. Dorim sa inchidem si celalalt drum, pe la Gura Apei, in dreptul cabanei Rotunda. Nu prea avem si nici nu vrem sa dezvoltam capacitati de cazare in centrul Parcului, ci doar la marginile lui. Nu vrem masini aici, pentru ca, daca apare o masina, apare si o lada de bere, mai apar si zeci de PET-uri si asa mai departe. Nu vrem nici telecabina si nici telescaun. Retezatul trebuie sa ramana un loc pentru excursiile facute cu pasul”, spune Zoran Acimov, directorul Administratiei PNR.

Frumusetile intalnite la fiecare pas pe orice traseu turistic din Retezat ii fac pe cei mai multi dintre vizitatori sa-si duca gunoiul intr-o punga agatata de rucsac. Nici macar un chistoc de tigara nu se arunca pe jos, iar cine o face are constiinta incarcata dupa aceea.

Creste spectaculoase

Un urcus de la Carnic la Pietrele, apoi la Gentiana si pana pe Saua Bucurei te epuizeaza. Cand ajungi sus insa constati ca te afli intr-o cu totul alta lume. La fel se intampla daca alegi sa urci de la Rausor pe Retezat.

Privelistea oferita la nord de Tara Hategului, iar la sud de celelalte varfuri si creste ale masivului iti taie rasuflarea, daca respiratia nu-ti este deja ingreunata de puternicele rafale de vant. Vantul este de fapt principalul actor la peste 1.900 de metri. El continua sa modeleze stancaria varfurilor si incurajeaza inghetul. Majoritatea varfurilor de peste 2.000 de metri ale Retezatului stau inghetate intre 250 si 275 de zile pe an.

Cele 80 de lacuri

Cu cele aproximativ 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, Masivul Retezat detine aproape 40 la suta dintre lacurile glaciare de pe teritoriul Romaniei. Lacurile, alimentate de zapada topita a crestelor, ofera privelisti de vis.

Una dintre cele mai spectaculoase este cea de pe traseul dintre Bucura si Zanoaga. Taul Portii, Taul Agatat, Florica, Viorica, Ana si Lia se insira pe versantul sudic al Judelui, iar “caldarea” formata intre Judele si Peleaga este dominata de Bucura, cel mai intins lac glaciar din Romania (aproape 9 hectare). Cel mai adanc lac glaciar este insa Zanoaga, 29 de metri; aici se inregistreaza si cel mai mare volum de apa, aproape 700.000 de metri cubi.

Dispunerea celor 58 de lacuri glaciare permanente in caldari, pe trepte de versanti, in complexe sau izolate si concentrarea lor intr-un singur masiv muntos atrage an de an nu numai admiratia turistilor, ci si atentia oamenilor de stiinta.

OCHI DE APA. Unul dintre lacurile glaciare din Caldarea Bucurei

Tara lui pinus cembra

O treime din totalul speciilor de plante existente pe teritoriul Romaniei se regaseste in Retezat. Cele aproape 1.200 de specii de plante fac ca arealul sa fie renumit si in randul botanistilor. Interesul acestora pentru Retezat s-a manifestat inca din a doua jumatate a secolului al XVlll-lea.

De atunci si pana acum, in Retezat au fost descoperite 90 de feluri de plante specifice doar Carpatilor, iar mare parte dintre ele se pot gasi numai aici. Pentru acestea din urma nu exista denumiri populare. Cercetatorii le-au botezat dupa numele plantelor inrudite, adaugandu-le specificatia “retezatensis”. De asemenea, in Retezat se afla cea mai mare concentratie de pinus cembra, numit popular zambru, un conifer din specia pinilor.

Rasul, capra neagra si marmota

Parcul National Retezat adaposteste 55 de specii de mamifere (dintre care 22 sunt ocrotite de lege) si ofera conditii bune pentru supravietuirea celor mai importante dintre carnivorele mari ale Europei (lupi si rasi). Caprele negre, cerbii si capriorii sunt si ei bine protejati de munte. Portiunea calcaroasa a masivului este si acum folosita de ursi ca adapost pe timp de iarna.

Pisicile salbatice fac si ele parte din bogatia faunistica a zonei la care, recent, s-au adaugat si marmotele (20 de exemplare de marmota alpina din Alpii Austrieci au fost introduse in Parc in urma unei actiuni a Academiei Romane, in zona Lacului Gemenele. Acum, marmote se pot intalni in toate vaile si caldarile glaciare importante ale masivului). Numarul total al speciilor de animale care traiesc in Parcul National Retezat este de ordinul miilor.

ANIMALE PROTEJATE. Capra neagra fotografiata langa Taul Negru

Pentru multi inseamna “acasa”

30 la suta dintre turistii care vin anual in Retezat sunt straini. Administratia PNR nu are inca un sistem de evidenta a turistilor, dar se pare ca cei mai multi provin din Cehia si Ungaria. Strainii spun ca vin in Retezat pentru doua lucruri importante: frumusetea peisajelor si “salbaticia” zonei.

Pentru localnici, hunedoreni sau romani pur si simplu, imaginea Retezatului este echivalenta cu notiunea de “acasa”. “Ori de cate ori vad Retezatul dinspre Simeria stiu c-am ajuns acasa. Aerul se schimba, totul in jurul meu se schimba. Oricat as fi de obosit cand ajung, cu trenul sau cu masina, ma simt mult mai bine doar uitandu-ma la Retezat”, spune Gheorghe Baita, un hategan de 62 de ani.

La fel ca el simt majoritatea hunedorenilor. De fapt, inconstient, multi dintre ei, cand au treaba la Hateg, lasa Drumul National 66 si aleg cealalta ruta, din Hunedoara prin Silvas, pentru ca de pe acest drum pot vedea Retezatul mult mai bine.

Aproape ca nu exista hunedorean amator de excursii care sa nu fi ajuns vreodata macar la poalele masivului. Retezatul atrage ca un magnet pentru ca este impunator, dar frumos, capricios, dar spectaculos, uneori neiertator, alteori bland, salbatic, dar primitor, este un loc aparte.

Sursa: Evenimentul Zilei

Urmareste EcoMagazin.ro pe FaceBook

Pentru mai multe informatii arie protejata, austrieci, baraj, capra, capra neagra, carnic, cehia, cele 7 minuni ale lumii, chistoc, concentratie, consiliul europei, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.