Miracolul Tasuleasa Social. Soarele le-a zambit voluntarilor care sadesc paduri si schimba lumea

Miracolul T??uleasa Social. Soarele le-a zâmbit voluntarilor care s?desc p?duri ?i schimb? lumea
Miracolul Tasuleasa Social. Soarele le-a zambit voluntarilor care sadesc paduri si schimba lumea
Miracolul Tasuleasa Social. Soarele le-a zambit voluntarilor care sadesc paduri si schimba lumea

Cand cineva sadeste o samanta buna, copacul se inalta, padurea creste, lumea se schimba. Acel cineva este nimeni altul decat Alin Ulhman Useriu care, de peste zece ani, zambind, sadeste copaci, modeleaza caractere, ii face pe oameni sa-si dea mana si sa fie prieteni. Tasuleasa Social e un miracol!

Vineri, zi ploiasa, rece, cu cerul aproape pe pamant. Il sun pe Alin Ulhmann-Useriu sa-l intreb daca se mai pleaca sambata la impaduriri. Tasulea a“Stii ca sunt tari in care ploua 300 de zile pe an? Cum sa nu mergem? Au venit oameni din toata tara. Ma suna nu stiu de cand. Ne vedem sambata la 8.30 la Palatul de Justitie”.

Ajung sambata la 8.00 fix si vad o multime de tineri care se foiau de colo pana colo cu bratele deschise, se imbratisau, se studiau, radeau, se uitau la ceas isi sunau prietenii. “Haideti mai repede, vin autocarelele, plecam, nu intarziati ca ramaneti aici”.

Vad, de departe o fata tunsa baieteste, zambitoare, vesela, cu vesta inscriptionata cu numele Tasuleasa Social, cu tricou verde. E Iulia, aTasuleasa 1re doar 15 ani, si a venit, impreuna cu doi prieteni tocmai din Oradea. Imi povesteste pe nerasuflate ca a descoperit organizatia condusa de Alin cand aceasta a participat la o impadurire in judetul Bihor. S-a dus cu clasa, cu profesoara de biologie. Apoi a castigat o tabara in campusul Tasuleasa de la Piatra Fantanele. Acolo si-a facut foarte multi prieteni. Nu ar rata in ruptul capului o zi de impaduriri. De la ea s-au molipsit inca doi prieteni cu care a venit, cu trenul, ata la Bistrita. O las pe Iulia sa-si salute prietenii veniti in gasca de la Cluj, din Timisoara, de la Iasi, si discut cu alti tineri pregatiti, asa cum i-a sfatuit Alin, pe Facebook, cu cizme de cauciuc si cu haine de ploaie. “Noi facem lucruri bune pentru natura si pentru oameni, asa ca sunt convins ca azi va fi soare si frumos”, mi-a spus un alt baiat. Si uite ca exact asa si e.

In multime, aproape sub camuflaj, il gasesc si pe subprefectul Ovidiu Frent. Rade cand isi da seama ca nu l-am recunoscut. A venit Ovidiu Frent Tasuleasaimpreuna cu fiica lui care i-a spus inca de vineri, cand ploua cu galeata si era o umezeala care-ti intra in oase, ca nu cumva sa-i interzica sa participe la impaduririre de toamna. Ii dau dreptate cand imi spune ca, mai mult decat plantatul in sine si de mesajul pe care acesti tineri il transmit – ei planteaza, nu taie – sunt esentiale schimbarile ce se petrec in ei, valorile pe care Tasuleasa Social le-a cladit in acesti pui de oameni. Sutele de voluntari care raspund la toate provocarile sunt cei care pretuiesc natura, nu ar arunca in veci gunoaie pe jos, care cred ca e de datoria lor sa faca ceva pentru altii, pentru generatiile care vin.

La 8.15 fix apare si Alin. Ii saluta pe toti, ii imbratiseaza cumva ridicandu-si bratele. Vin autobuzele si le face Tasuleasa Tureac 1semn voluntarilor: “Haideti, avem treaba!”.

Tinerii dau iama sa-si gaseasca loc in mijloacele de transport. Un microbuz ramane insa cu usa deschisa si din el zambesc niste pusti de maxim 10 ani, de la tara. Sunt copiii din Tureac. Nu au dormit toata noaptea ca nu cumva sa rateze impaduririle. Au venit cu profesorii lor, gata de lucru, pregatiti sa arate ca cei de la munte stiu cel mai bine cum sa plantezi un copac pentru ca sa prinda radacini si sa dainuiasca oferind, cu dragoste, celor din jur, aerAlin buna 2 curat, umbra, miresme.

Obosit dupa un an greu in care a gandit si infaptuit un proiect foarte dificil, Via Maria Terezia din Muntii Calimani, Alin imi spune ca a fost pe punctul sa renunte la impadiririle de toamna.

“Nu am putut. Nu m-au lasat ei. Au venit peste 350 de voluntari din toata tara, din Republica Moldova. E o dovada ca ceea ce facem de peste 10 ani facem bine. Cu ce plantam azi, la Budesti – comuna cu cea mai mica suprafata de padure din Transilvania, doar 4%- , ajungem la peste 125 de hectare de padure sadita. Avem voluntari care vin de peste cinci ani. Au vazut cum copacii plantati de ei au depasit trei metri. Cum sa nu vrea sa participe in continuare?”.

Tinerii se grabesc, Alin se grabeste, autobuzele pleaca. In urma lor se face liniste. Norii se imprastie, soarele rasare. Cu o floare nu se face primavara, dar cu fiecare copac plantat se face o padure, iar cu fiecare om care sadeste in loc sa taie, se face o lume mai buna.

Nu e acesta un miracol, miracolul Tasuleasa Social? Ba e!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *