Ecologistii sustin ca legislatia nu-i ajuta sa-i sanctioneze pe cei care polueaza Rezervatia Biosfera – Delta Dunarii, aflata sub protectia UNESCO. Pe langa peisajele de vis, turistii care ajung in Delta Dunarii au parte si de imagini mai putin placute. Toate canalele Deltei sunt sufocate de PET-uri si de mizeria lasata de turisti.
Localitatile Sfantu Gheorghe si Sulina, cele mai des tranzitate de turisti, sunt si cele mai afectate de poluarea cu PET-uri. Agentii ecologi spun ca vina apartine romanilor.
„Sincer, nu prea am vazut turisti straini care sa arunce PET-uri in apa sau sa lase gunoiul pe mal. Nu de putine ori am vazut romani care arunca gunoaie, iar din spatele lor un strain se apleaca si le ridica. Mai faceau si misto, ca au gunoieri straini in Delta. Asta e educatia!”, spune Mihai Baciu, ghid ornitologic care promoveaza ecoturismul in Delta Dunarii.
Comisarii de mediu din cadrul Administratiei Rezervatiei Biosfera – Delta Dunarii spun ca, decat sa aplice amenzi, mai bine se apuca si fac curat, fiindca asa au mai mult succes in actiunile de ecologizare.
Greu de amendat
„Se pot aplica amenzi, pe Legea rezervatiei, de la 100 la 250 de lei, iar pe Legea mediului – chiar cate 5.000 de lei. De ce nu se aplica? Pentru ca trebuie sa-l prinzi in flagrant, sa ai si un martor care sa nu fie agent constatator. Daca gasim pe cineva cu deseuri langa el, spune ca nu sunt ale lui. Chiar daca am filma, nu toate probele sunt acceptate de instanta”, declara Costel Ifrim, comisar-sef al Garzii de Mediu.
„Asta este situatia, unii arunca in apa, noi cu copiii sau colegii organizam campanii de ecologizare, copiii invata, dar pentru unii adulti se pare ca e prea tarziu”, spune si Florin Papadatu, agent ecolog din Sulina.
Anul trecut, numai localitatea Chilia din Delta Dunarii a predat 35 de tone de PET-uri presate.
Proiect european
Consiliul Judetean implementeaza un proiect de ecologizare a deseurilor din Delta Dunarii cu bani europeni. „La Sulina si Sfantu Gheorghe, o firma privata a donat doua prese pentru colectarea selectiva a deseurilor de plastic tip PET, a ambalajelor de hartie si carton.
Activitatea a inceput de ceva timp, dar este nerentabila, pentru ca aceste deseuri nu pot fi valorificate decat de firme atestate in acest sens. Transportul pana la presa este destul de scump, astfel ca se descurajeaza colectarea selectiva”, spune Grigore Baboianu, guvernatorul rezervatiei.
Unui PET de plastic ii trebuie sute de ani ca sa dispara. „Un PET se degradeaza in natura in 400 de ani”, spune Costel Ifrim, comisar-sef al Garzii de Mediu din cadrul rezervatiei.
„Se pot aplica amenzi, pe Legea rezervatiei, de la 100 la 250 de lei, iar pe Legea mediului – chiar cate 5.000 de lei. De ce nu se aplica? Pentru ca trebuie sa-l prinzi in flagrant si sa ai si un martor.”
Costel Ifrim
comisar-sef Garda
de Mediu Tulcea
