Un grup de parlamentari a initiat completarea Legii 46/2008 – Codul silvic (inregistrat PLx.573 din 31.10.2011). WWF-Romania si Coalitia pentru Mediu din Romania atrag atentia asupra faptului ca modificarile propuse, alaturi de unele amendamente introduse de-a lungul dezbaterilor la nivelul Comisiei pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice, ca si Comisiei de specialitate a Camerei Deputatilor, vor crea cadrul legal pentru degradarea padurilor Romaniei prin exploatarea lor; amendamentele par manate de considerente strict economice, concentrate mai mult pe cerintele de moment ale pietei dar ignorandu-se principiile unei gospodariri durabile.
WWF-Romania si Coalitia pentru Mediu din Romania si-au oferit, in nenumarate randuri, disponibilitatea si expertiza pentru a sprijini eforturile Comisiei de specialitate de a crea o legislatie adecavata Romaniei in conditiile actuale si in acelasi timp europeana, moderna, care sa reglementeze gestionarea responsabila a padurilor.
In luna mai 2012, Primul Ministru al Romaniei, domnul Victor Ponta, isi declara, in cadrul unei conferinte de presa organizate de WWF-Romania, increderea in organizatiile neguvernamentale, din partea carora asteapta propuneri pentru modificarea Codului Silvic. Ulterior, reprezentantii ONG-urilor de mediu au avut o intalnire oficiala cu Ministrul Mediului si au primit promisiuni ferme ca amendamentele noastre vor fi sustinute de catre Minister.
Pe tot parcursul acestui proces, Parlamentul Romaniei a actionat in mod netransparent, ingreunand sau chiar blocand accesul nostru la anumite informatii.
WWF-Romania si Coalitia pentru Mediu atrag atentia asupra anumitor propuneri de modificare/completare care vor avea un impact negativ asupra gestionarii padurilor din Romania.
Noul Cod Silvic incalca flagrant principiile unei gospodariri durabile a padurilor pe care tara noastra si le-a insusit pana acum. Se va fi permite, astfel, exploatarea posibilitatii de produse lemnoase aferenta celor 10 ani de aplicare a prevederilor amenajamentului in 8, 4 sau chiar intr-un singur an (singurul factor limitativ fiind practic posibilitatea absorbtiei pe piata a masei lemnoase).
Prin aceasta se va da unda verde pentru epuizarea padurilor Romaniei pentru a raspunde cererii tot mai mari de masa lemnoasa; vom asista, astfel, la abdicarea de la ‘principiul solidaritatii intre generatii’.
Cu toate ca fondul forestier din Romania ocupa o suprafata mai mica de 1/3 din teritoriul tarii (27,3%), sub nivelul mediu al Uniunii Europene (aproximativ 36%) si mai mult decat atat, repartizarea fondului forestier national pe regiuni de dezvoltare si judete este neuniforma, se creeaza posibilitatea scoaterii de suprafete din fond forestier intr-un cadru necontrolat.
Conservarea biodiversitatii ecosistemelor forestiere este slab si incorect sustinuta in propunerea legislativa, fiind necesar ca in Codul Silvic sa fie precizate care sunt parghiile de ocrotire si mentinere a acesteia. In absenta unor norme silvice care sa reglementeze masurile de conservare in ariile protejate, modificarile propuse de comisie pot conduce la inadvertente majore intre obiectivele pentru care au fost infiintate ariile protejate si amenajamentele silvice.
Modificarile propuse vor avea efecte asemanatoare cu greselile din perioada celui de-al doilea val al retrocedarii padurilor (2001-2005), masuri de care se leaga, in mare masura, degradarea a peste 400.000 mii ha de padure. Pentru a se evita acest dezastru, Codul Silvic trebuie sa pastreze criterii clare, fara echivoc, privind obligativitatea preluarii in administrare sau asigurarii de servicii silvice, dupa caz, la cererea proprietarilor si pe baza de contract, conform principiului teritorialitatii. Aceste obligatii sunt practic eliminate in codul propus.
Indeplinirea functiilor de protectie a padurilor impune implementarea de practici silviculturale restrictive, in anumite situatii fiind excluse orice gen de interventii. Una dintre principalele cauze pentru nerespectarea cerintelor unei gospodariri adecvate a padurilor este faptul ca pierderile suferite de proprietari prin restrictiile impuse nu sunt compensate, astfel incat acestia sunt singurii care depun eforturi pentru conservarea padurilor, inclusiv de ordin financiar. In mod evident, suportarea contravalorii efectelor functiilor de protectie, trebuie sa fie enuntata in Codul Silvic, iar aceasta trebuie sa ia in considerare si beneficiarii directi sau indirecti ai serviciilor de mediu, mai ales daca pe seama acestora se realizeaza profit.
Avand in vedere punctele si argumentele enumerate mai sus, WWF-Romania si Coalitia pentru Mediu lanseaza un apel catre intiatorii acestui demers legislativ, catre membrii Camerei Deputatilor din Parlamentul Romaniei, factorii decizionali, societatea civila si mass-media pentru realizarea unui efort comun in vederea stoparii Propunerii legislative de modificare si completare a Codului Silvic.
WWF-Romania a transmis Primului Ministru al Romaniei, Ministrului Mediului si Padurilor, precum si liderilor grupurilor parlamentare o scrisoare de pozitie si a solicitat sprijinul societatii civile in acest demers.
Organizatiile de mediu reamintesc clasei politice si societatii civile ca o tara preocupata de bunastarea cetatenilor vede in resursele naturale un beneficiu pe termen lung si nu o sursa de venit imediata. Padurile nu reprezinta doar o anumita cantitate de lemn cu potential economic, ci ofera nenumarate servicii de mediu si sociale, vitale pentru cetatenii oricarei tari; aceste beneficii sunt complet ignorate in propunerea de modificare care pune astfel in pericol perspectivele de dezvoltare a Romaniei pe termen lung.
