Convorbire cu acad. Dan Balteanu, Directorul Institutului de Geografie al Academiei Romane
– De aproape douazeci de ani sunteti directorul Institutului de Geografie al Academiei Romane, dar activitatea Dvs. la institut este mai veche. Cand si cum a inceput aceasta activitate?
– Institutul s-a infiintat in anul 1944, si primul director a fost acad. Vintila Mihailescu, care mi-a fost indrumator de doctorat si a avut un mare rol in formarea mea ca specialist dupa ce am fost angajat prin concurs in anul 1967. De altfel, veneam la comunicarile Institutului inca din anul I de facultate, si in vacante participam la campaniile de teren, deci pot spune ca Institutul m-a format ca cercetator. Hotaratori au fost anii 1992-1993 cand, beneficiind de o bursa postdoctorala Fulbright, am lucrat in Universitatile Colorado din Boulder si Washington, Seattle, cu unii dintre cei mai buni specialisti americani in domeniul mediului si al dezastrelor naturale.
– Care sunt domeniile de cercetare ale Institutului?
– Inca de la infiintare, Institutul si-a creionat un program de lucru, care a fost in mare masura respectat si dezvoltat. La inceput, cercetarile urmareau o buna cunoastere a pamantului si poporului roman. S-a realizat o monografie geografica a Romaniei, apoi Atlasul geografic national, o opera fundamentala inca de actualitate, si Tratatul de geografie, incheiat de curand.
– Si cercetarile actuale?
– Sunt unele elemente care au fost prevazute, dar nu suficient de accentuate, cum sunt studiile hazardelor naturale si antropice, provocate de activitatile umane din Romania sau cercetarile legate de presiunea antropica asupra mediului care uneori creeaza probleme foarte serioase chiar transfrontaliere. Elaboram si lucrari de sinteza in limbi de circulatie internationala cum sunt „Romania. Atlas istorico-geografic”, „Romania. Spatiu, societate, mediu”. Sunt foarte bucuros ca unii doctoranzi ai mei sunt deja apreciati peste hotare. Cea mai mare pondere in cercetarile noastre o are studiul relatiilor om-mediu si in acest domeniu am reusit sa realizam colaborari internationale importante.
– De ani buni va preocupa modificarile globale ale mediului, ati organizat si participat la manifestari nationale si internationale. In Academie exista un Comitet National pentru modificarile globale de mediu, al carui presedinte sunteti Dvs. Rezultatele sunt pe masura, daca ma gandesc la manifestarile nationale de interes international si la publicatiile aparute. Vorbiti-ne despre aceste manifestari mai putin cunoscute de publicul larg.
– In primul rand, amintesc desfasurarea, din doi in doi ani, a unei conferinte nationale dedicate acestei teme, initiativa sustinuta pentru prima data de acad. Liviu Constantinescu, primul presedinte al Comitetului national Geosfera-Biosfera. Suntem prezenti frecvent in publicatiile internationale de specialitate. Asa s-a facut ca, in 2003, am fost solicitati de ICSU (International Council of Scientific Unions), autoritatea care coordoneaza principalele programe internationale – Geosfera-Biosfera, Dimensiunea umana a modificarilor globale, Programul climatic mondial si Diversitas – sa organizam o intrunire pentru Programul „Geosfera-Biosfera” la Sinaia. Reuniunea a fost importanta pentru ca a conturat problemele specifice regional Europei Centrale si s-au corelat problemele globale cu cele regionale. A fost publicata Declaratia de la Sinaia, care a avut urmari interesante pentru cooperarea specialistilor din Europa Centrala si nu numai. Acum se preconizeaza infiintarea unei asociatii, numita Alianta tarilor europene pentru modificarile globale ale mediului, care se va contura in aprilie, la Bonn, si care va fi autoritatea cu rol esential in acest domeniu din cadrul Uniunii Europene.
– Care sunt dimensiunile reale schimbarilor climatice globale si ponderea activitatilor antropice?
– In 2007, la Paris, in cadrul intalnirii interguvernamentale pentru schimbari climatice s-a ajuns la concluzia ca in ultimii o suta de ani cresterea temperaturii a fost de 0,74 gr. C. Aceasta incalzire se datoreaza in proportie de 70-80% activitatilor umane, cresterii alarmante a emisiilor globale de gaze cu efect de sera (in special de bioxid de carbon si metan), care intre 1970 si 2004 a fost de 70%.
– Aparent este o crestere relativ mica. Si modificarile?
– Modificarile induse se conjuga cu o presiune antropica tot mai accentuata asupra mediului. In primul rand, atmosfera este afectata de modificari de amploare generate de impulsuri aparent reduse: se modifica regimul fenomenelor extreme (precipitatii care produc inundatii, perioadele secetoase, creste intensitatea ciclonilor tropicali s.a.). Toate se coreleaza cu o topire accentuata a ghetarilor, cu reducerea suprafetelor acoperite de zapada ce face ca o mare din caldura reflectata de zapada sa fie absorbita de oceane si de sol. Creste nivelul oceanului planetar. Sunt fenomene care se cunosc si exista scenarii pana in anul 2100, dar important este sa nu se ia in consideratie doar extremele, atat de mediatizate.
– In aceste conditii, cum trebuie sa gandim?
– Sa gandim Sistemul Terestru in intreaga lui complexitate, cu toate corelatiile posibile, si atunci nu vom ajunge chiar la rezultate care pot inspaimanta.
– Si solutiile?
– Sunt necesare masuri energice pentru reducerea cantitatilor gazelor cu efect de sera si o echilibrare si atenuare a presiunii antropice asupra diverselor parti ale Sistemului Terestru.
– Oamenii politici tin seama de aceste rezultate?
– Cred ca din ce in ce mai mult. Majoritatea tarilor sunt de acord asupra necesitatii adoptarii unor masuri urgente si serioase. Anul acesta, la Geneva, se va desfasura Conferinta Internationala a Schimbarilor Climatice si probabil se vor adopta o serie de hotarari, iar rezultatele vor fi transmise oamenilor politici. La ora actuala putem evalua efectele schimbarilor globale la nivel regional si s-au facut studii pentru a vedea care sunt costurile macro-economice ale acestor schimbari. Spre exemplu, in 2007, la Conferinta de la Paris s-a ajuns la concluzia ca in 2050 pierderile din PIB pot depasi pe ansamblu 5%, ceea ce este foarte mult.
– Sunteti optimist?
– In ultima vreme s-a conturat, din ce in ce mai mult, conceptia ferma ca fara o actiune comuna si fara o corelare foarte serioasa intre eforturile fiecarei tari si ajutorarea tarilor sarace aceste probleme nu se pot rezolva. In Uniunea Europeana, acest culoar este deja creat si o mare parte din fondurile pentru cercetarea mediului inconjurator este alocata impactului modificarilor climatice asupra societatii si mediului. Sunt convins ca foarte curand la nivelul factorilor de decizie se va ajunge la o serie de hotarari importante si intelepte pentru viitorul Planetei.
Sursa: Curentul
