Scumpirea gazului furnizat de Gazprom si angajamentul Moldovei sa-si asigure ca pana in 2020 circa 20% de energie sa fie obtinuta din surse alternative, impulsioneaza dezvoltarea surselor de energie regenerabila, putin exploatate pana acum. Desi diversificarea surselor de energie poate fi un proces de lunga durata, energia regenerabila se prezinta drept solutie viabila.
Vlad VASILCOV
In conditiile Republicii Moldova, din toate sursele de energie regenerabila, biomasa are cel mai mare potential. Nici energia eoliana, solara, biogazul, nu sunt de neglijat, insa acestea necesita investitii mari si intocmirea unor studii de fezabilitate complexe.
Biogazul necesita retele ingineresti complexe, materie prima multa si foarte ieftina. Fara subventii, rascumpararea investitiilor in producerea acestui tip de energie eco este foarte dificil de obtinut.
Energia solara. Energia produsa de panourile fotovoltaice este de 4 ori mai scumpa decat cea obtinuta din surse de energie traditionala iar in Moldova nu exista un centru de deservire sau reparatie a lor. In afara de panouri este necesara o instalatie de stocare a energiei si personal care sa deserveasca instalatia. Fara subventionare pretul instalatiei nu se rascumpara pe parcursul perioadei de exploatare. Astfel, aceasta sursa de energie „verde” nu este rentabila la noi, cel putin in viitorul apropiat, in conditiile pretului inalt al panourilor si al randamentului mic de captare a energiei solare.
Energia eoliana poate fi aplicata doar in anumite regiuni, preponderent in sudul Moldovei. Totusi parcurile eoliene necesita studii de fezabilitate si investitii majore in instalatii, retele de cabluri subterane, echipe de deservire si reparatie, eventual paza. Acest tip de energie nu poate insa avea o pondere semnificativa in balanta energetica din simplu motiv ca vanturile de la noi sunt insuficient de puternice.
Biomasa (Paie, peleti, brichete). In comparatie cu alti combustibili fosili utilizati in prezent scopul principal pe care l-au avut biomasa a fost acela de a contribui la solutionarea crizei energetice. La inceput, peletii din lemn au fost utilizati in special in sectorul industrial, comercial si in sectoarele institutionale pentru incalzire si pentru o utilizare rationala a rumegusuliu considerat deseu al industriei de prelucrare a lemnului.
Un top al tarilor europene care folosesc peleti arata ca Suedia e campioana, cu aproximativ 1,4 milioane de tone/an. Urmeaza Italia cu 550.000 de tone de peleti/an, Germania cu 450.000 tone/an si Austria cu 400.000 tone/an.
In Republica Moldova industria de producere a peletilor si brichetelor se afla la un stadiu incipient insa deja manifesta un trend foarte bun de crestere. Exista si o Asociatie Obsteasca pentru Promovarea Biocombustibililor, care numara 11 membri, in special intreprinderi din centrul si nordul tarii. Majoritatea din ei sunt producatori de brichete si doar unul produce peleti, productia lor fiind deja solicitata „La nivel local se observa un interes fata de brichete care ofera o economie de 40-50% fata de gazul natural sau carbune”, sustine Oleg Donoaga presedintele Asociatiei Obstesti pentru Promovarea Biocombustibililor in Moldova.
Pretul la brichete variaza de la 1400 la 1800 lei tona, iar la peleti de la 2000 de lei pentru o tona in functie de materialul din care este produs.
Desi industria peletilor de la noi este in stare embrionara, exista deja producatori care exporta productia in Polonia si Ucraina datorita pretului de aproape 2 ori mai mic a peletilor moldovenesti. In total, la moment in Moldova activeaza peste 35 de intreprinderi producatoare de peleti si bricheti.
Avantajele combustibilului autohton sunt pe fata. Pentru obtinerea unei gigacalorii de caldura se consuma in medie gaz in valoare de 1300 lei sau carbune de 970- 980 lei. La randul lor combustibilii din biomasa arsi pentru producerea unei gigacalorii valoreaza in medie circa 400 lei.
Biomasa solida are perspective mari in Moldova
In prezent, in Republica Moldova este implementat proiectul de Energie si Biomasa care va dura 4 ani, (2011-2014). Proiectul este finantat de Uniunea Europeana, co-finantat si implementat de PNUD Moldova. Bugetul total al proiectului este de 14,56 milioane Euro, acordati de Uniunea Europeana (14 mil. euro) si PNUD Moldova (560 mii euro). Proiectul isi propune sa instaleze 130 de centrale termice cu capacitatea medie de 300 kw fiecare la unele obiecte publice din toate raioanele Moldovei. In medie sunt selectate cate 10 sate din fiecare raion, in functie de cantitatea de materie prima accesibila. Acest proiect se axeaza exclusiv pe biomasa solida iar inainte de implementarea proiectului s-a facut un studiu si s-a constatat ca R. Moldova pe parcursul a ultimii 5 ani are un potential tehnic de a produce energie din biomasa solida. La moment aproximativ 50% din cazane sunt pe paie si restul pe peleti si brichete. O instalatie pe baza de paie se rascumpara in 5,5-7 ani. Rata de eficienta ceruta a cazanelor nu trebuie sa fie mai mica de 80%.
Valoarea anuala a energiei produse in Moldova este de 12 mii TJ. Valoarea energetica a proiectului Energie si Biomasa la instalarea a 130 de centrale va fi de aproximativ 400 TJ sau 3-4% din consumul energetic anual.
Resursele de materie prima pentru combustibilii din biomasa la noi sunt enorme. Doar culturile cerealiere ne ofera anual circa 700 mii tone de paie neutilizate. In total cantitatea anuala de biomasa produsa in R. Moldova este estimata de catre specialisti la circa 3 milioane de tone.
Sobele de la noi incalzesc mai mult atmosfera
Marea majoritate a sobelor folosite in satele moldovenesti au un randament redus, de doar 20- 45%. Totodata, ele prezinta riscuri de incendii si raman cu mult in urma tehnologiilor noi. Utilizarea eficienta a biomasei pentru producerea energiei termice, prin inlocuirea sobelor clasice din gospodariile din mediul rural, cu sisteme ce utilizeaza tehnologii moderne, ofera un randament de circa 80% si constituie un factor important pentru dezvoltarea eficientei energetice si, totodata, un instrument pentru asigurarea unei dezvoltari social economice durabile. Totusi, implementarea acestor tehnologii intarzie din cauza investitiilor necesare pentru instalarea noului echipament.
„Tehnologiile de ardere a biomasei sunt mai scumpe decat cele de ardere a gazului sau a carbunelui, totusi eu consider ca in cativa ani aceasta situatie se va schimba in favoarea biomasei. Se vor gasi modalitati si tehnologii ca aceste cazane sa fie mult mai accesibile pentru toti consumatorii.” ne-a declarat Alexandru Ursu, expert in cadrul proiectului Energie si Biomasa in Moldova
Exista cazane pe baza de paie, brichete si peleti. Cazanele pe baza de bricheti sunt cele mai ieftine fiindca sunt mai compacte si incarcarea se face manual. Cazanele pe baza de peleti au un pret mai ridicat din cauza automatizarii alimentarii cu combustibil, suplimentar fiind necesar un buncher de unde sunt transportati peletii in cazan. Cele cu paie sunt si mai scumpe, dar au avantajul utilizarii unui combustibil ieftin si foarte accesibil. In plus, e necesar un spatiu mare de depozitare si mai multi operatori pentru deservire. Oricare din aceste cazane poate fi rentabil in functie de accesul la anumite surse de biomasa.
Energia biomasei, o investitie in economia tarii
In localitatile rurale statul aloca sume imense pentru incalzirea institutiilor finantate de la buget. In prezent este finantata cumpararea resurselor energetice provenite din import, in special din Ucraina si Rusia. In cazul folosirii biomasei aceeasi bani vor fi investiti in dezvoltarea localitatilor. Totodata, instalatiile de producere a caldurii pe baza de biomasa asigura locuri suplimentare de munca si ofera o economie la producerea energiei termice. Nu in ultimul rand, acestea au si un impact benefic si asupra ecologiei. Este binecunoscut efectul poluant al arderii paielor sau al lasarii lor pe camp pentru ca pana la urma sa ajunga in apele din regiune. In acelasi timp, unii antreprenori, in special agricultorii, ar putea castiga bani din vanzarea biomasei care anterior nu avea cerere pe piata.
Problema cu care se confrunta sectorul energiei regenerabile consta in lipsa subventiilor din partea statului si lipsa de informare a populatiei care nu valorifica, cel putin, potentialul de resurse regenerabile pe care le poseda si nu depune efort pentru a ridica randamentul folosirii resurselor energetice. Din fericire, proiectele si granturile implementate de diverse organizatii internationale creeaza un exemplu de urmat pentru comunitate precum si premize pentru impulsionarea ramurii energiei regenerabile si scaderea volumului resurselor de energie importata. Totusi pentru obtinerea unor rezultate semnificative mai este mult de muncit.
Dictionar: Brichetul este un produs de forma geometrica regulata, obtinut prin presarea unor materiale marunte sau sub forma de praf, folosita ca alternativa pentru lemnele de foc.
Peletul este un minibrichet obtinut prin presarea rumegusului si are o lungime de pana la 50 mm si diametrul de circa 6-8mm.
