Parlamentarii vor relua discutiile pe tema exploatarii gazelor de sist, iar ecologistii se tem ca „fracking-ul” va primi „unda verde” • Contaminarea panzei freatice sau a solurilor, posibile riscuri pentru sanatatea umana, riscuri de securitate sau cutremure – sunt doar cateva dintre elementele negative ale controversatului procedeu de exploatare
Exploatarea gazelor de sist in Romania a starnit pana acum, si va reaprinde, in continuare, discutii aprinse. Societatea civila continua si astazi dezbaterile si campaniile de informare, mai ales ca, in luna iunie a acestui an, Senatul a respins propunerea legislativa privind interzicerea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi lichide sau gazoase prin fracturare hidraulica (fracking) si anularea licentelor exclusive de explorare a tuturor proiectelor care recurg la aceasta tehnica. In aceste conditii, dezbaterea propunerii legislative va fi reluata in sesiunea parlamentara din aceasta toamna, in Camera Deputatilor, iar organizatiile ecologice se tem ca tehnologia controversata va primi „unda verde”. In acest moment, in Romania exista patru perimetre concesionate in vederea explorarii si exploatarii gazelor de sist: Barlad, Costinesti, Vama Veche si Adamclisi; dar, potrivit reprezentantilor asociatiilor ecologice, lista perimetrelor in care exista astfel de interese pentru viitor este mult mai lunga. Actualul premier al Romaniei anunta ca va exista si un moratoriu in privinta fracturarii hidraulice, insa ecologistii sustin ca un astfel de document oficial nu exista, pana in prezent. Firma americana Chevron este cea care intentioneaza exploatarea gazului de sist, atat in Bulgaria, cat si in Romania. Executivul de la Sofia, insa, a interzis deja metoda de extragere a gazului prin fractionare hidraulica, in urma protestelor organizate in mai multe orase din Bulgaria.
Sub coordonarea geologului Georgeta Ionescu, in cadrul Proiectului „Gazele de sist – o noua provocare”, derulat de Asociatia Alma-Ro si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat, a fost finalizata, in iulie 2012, Brosura „Gazele de sist – o noua provocare”, document care prezinta detaliat metoda de exploatare a gazelor de sist, riscurile asupra mediului si sanatatii umane, dar si stadiul lucrarilor in Romania si contextul legislativ national si european.
Autorul lucrarii sustine ca, in Romania, nicio statistica preliminara privind numarul licentelor acordate special pentru explorarea gazului de sist nu este disponibila, deoarece potrivit responsabililor Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM) „este lasat la latitudinea companiilor (sa decida, n.r.) sa caute sau nu si aceste categorii de gaze neconventionale”. Si, mai multe companii si-au exprimat interesul fata de aceste categorii de gaze. Printre ele – MOL si Expert Petroleum; EWP si NIS; Chevron si Sterling Resources.
Asa cum aratam, dintre acestea, Chevron detine pana in prezent patru concesiuni in baza unor Hotarari de Guvern. Astfel, in februarie 2011, Chevron a achizitionat de la Regal Petroleum, concesiunea pentru perimetrul Barlad. Apoi, Guvernul a aprobat acordurile petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare intre ANRM si Chevron, in Dobrogea, pentru perimetrele Costinesti, Vama Veche si Adamclisi. Anexele care contin principalele prevederi ale celor trei acorduri incheiate intre ANRM si Chevron au fost clasificate. Totusi, titlul si continutul documentelor au fost declasificate ulterior. Contractele de concesiune au fost semnate pe 30 de ani, iar faza de explorare dureaza intre patru si zece ani.
La inceputul acestui an, opinia publica din Romania a primit cu surprindere primele informatii privind proiectele de dezvoltare a exploatarilor de gaze de sist pe teritoriul romanesc. Primele informatii au fost furnizate de reprezentantii companiei Chevron, care si-au anuntat intentia de a demara lucrari in perimetrele castigate in cadrul rundei de concesionare, si nu de catre autoritati, cum era de asteptat. Ingrijorarea asupra fracturarii hidraulice in Romania – dar si opozitia – au fost si sunt in crestere. Incep protestele, iar la inceputul lunii aprilie, Chevron a anuntat suspendarea activitatilor de exploatare si extragere a gazului de sist din Romania.
Traian Basescu a declarat in repetate randuri ca autoritatile ar trebui sa ia o decizie favorabila privind explorarea de gaze din sisturi in Romania, in scopul de a crea locuri de munca si de a usura presiunea asupra deficitului de pensii. Basescu spunea ca exploatarea gazelor de sist ar putea face Romania mai putin dependenta de importurile de gaze din Rusia.
La randul sau, premierul Victor Ponta declara, intr-un interviu acordat, pe 25 mai a.c., publicatiei Gaze Naturale Europa, ca „problema gazelor de sist se gaseste in programul de guvernare care a adus votul de incredere al Parlamentului, iar standardele de calitate trebuie sa fie atent studiate. Pozitia guvernului actual nu va fi diferita de pozitia pe care tarile europene o au fata de aceasta activitate economica”.
Cum se exploateaza?
Se sapa mai intai un foraj vertical, dupa care, la intrarea in nivelul de sisturi continand zacaminte de gaze, forajul se continua in plan orizontal, pentru a maximiza contactul cu punga de gaz. Adancimile la care se lucreaza in mod obisnuit sunt de peste 2.000 de metri, ajungand pana la 3.500-4.000 de metri. La randul lor, forajele orizontale se sapa pe distante semnificative, de cativa km. O singura platforma de extractie inseamna deci: un foraj vertical de 2-4 km si 4-8 foraje orizontale de 1 pana la 6 km in stratul de sist. Cu totul, se efectueaza zeci de km de foraj pentru fiecare platforma.
Dupa saparea gaurii de sonda, dispozitivul de forare este retras complet, iar gaura de sonda este tubata si cimentata. Pe portiunea din interiorul stratului de argile gazeifere, sunt utilizati apoi explozibili, care sa creeze mici fisuri prin perforarea coloanei de tubaj, fisuri care vor fi largite apoi artificial cu ajutorul fluidelor sub presiune. Fracturarea hidraulica se executa pe sectoare. Fluidul de fracturare se introduce in nivelul sisturilor gazeifere, unde se injecteaza sub presiuni care ajung la peste 1.000 de atmosfere. Fluidul de fracturare sparge rocile si elibereaza gazul. Fisurile produse raman deschise datorita nisipului din compozitia fluidului de fracturare. Datorita presiunii si compusilor chimici pe care ii contine, acest fluid are atat rol de antrenare, cat si de solvent, dislocand si dizolvand gazele. Fluidul de fracturare se incarca cu gaze naturale emulsionate din zacamant, pentru ca ulterior, in momentul reducerii presiunii, sa fie impins la suprafata. Din fluidul de fracturare injectat in sonda, in jur de 30-40% revine astfel la suprafata prin gaura de foraj, se recupereaza, restul ramanand in formatiunea gazeifera fracturata. Pe traseul de intoarcere la suprafata, fluidul uzat antreneaza insa si continuturi de metale grele si elemente radioactive, din formatiunile de roca. Fluidul intors la suprafata se depoziteaza in batale sau iazuri special amenajate sau se stocheaza in rezervoare. Dar, din zecile sau chiar sutele de mii de metri cubi de fluid (apa, nisip si chimicale) injectate in subteran pe parcursul vietii sondei, doar o parte este recuperata, restul ramanand sub presiune in subteran. Este greu de imaginat, asa cum incearca sa acrediteze sustinatorii acestei industrii, ca acea parte din fluidul de fracturare, ramasa in zacamant (in cantitati si la presiuni enorme), va ramane strict in zona in care a fost injectata. Pentru ca aceasta solutie a fost proiectata sa treaca prin zacamintele sistoase, bituminoase, greu permisive. Asadar, va ajunge inevitabil in straturile de ape freatice de adancime mare, medie, dar si de suprafata.
Ape reziduale si substante chimice, in sol
Pentru apele reziduale care sunt recuperate din zacamant, o metoda frecvent utilizata e pomparea in puturi de injectare special aprobate. Si, desi intentia declarata a companiilor in acest demers este de a trimite si stoca in adancime aceste ape uzate, ele pot circula ulterior pe plan ascendent. O alta posibilitate este ca fluidele de fracturare recuperate din sonda sa fie transportate la statii de epurare pentru a fi tratate. Insa costurile acestui procedeu sunt extrem de mari.
Legat de substantele chimice folosite la fracturarea hidraulica – potrivit raportului „Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health” al Directiei de Mediu, Sanatate Publica si Siguranta Alimentara din Parlamentul European, compozitia aditivilor folositi in timpul forarilor nu este pe deplin facuta publica din cauza secretelor comerciale, dar potrivit unei liste oferite de New York State, aceasta lista contine 260 de substante, dintre care unele sunt cunoscute pentru toxicitatea lor sau pentru efectele cancerigene sau mutagene pe care le au asupra organismului uman.
Ocuparea terenurilor si limitarea consumului de apa
Pe langa un grad mare de ocupare a terenurilor si modificarile importante aduse peisajului, exploatarea gazelor de sist ridica probleme uriase legate de consumul de apa. Operatiunile de fracturare hidraulica asociate unui singur put necesita un volum de apa ce poate varia intre 9.000 mc si 29.000 mc sau, potrivit altor studii si estimari, 60 de milioane de litri de fluid la un foraj. Aproximativ echivalentul a 10 piscine olimpice sau 2.000 de cisterne auto, pentru o singura platforma de extractie.
Desi licentele acordate in Romania pentru Chevron nu fac referire in mod explicit la sursa acestor sute de mii sau milioane de metri cubi de apa, se prevede pentru contractant dreptul „sa foloseasca, cu respectarea prevederilor locale din domeniul gospodaririi apelor si al protectiei mediului, surse de apa de suprafata sau subterane, necesare desfasurarii operatiunilor petroliere”. Este deci posibil, apreciaza ecologistii, ca firma sa extraga aceasta apa din foraje de adancime, secatuind astfel acviferele regionale – chestiune absolut critica pentru comunitatile locale din zone relativ aride, cum sunt cele din Dobrogea si chiar blocul Barlad. „Pe termen scurt, efectul ar putea fi devastator pentru comunitati, dar si pentru biodiversitate”, se arata in brosura „Gazele de sist – o noua provocare”.
Dobrogea reprezinta un tinut arid, cu precipitatii reduse, si aproape lipsit de ape de suprafata. Renumitul acvifer Dobrogean este cel mai important din Romania, iar apa subterana este cantonata pe aproape intreg arealul, fapt care permite alimentarea cu apa potabila a mai multor localitati si a tuturor statiunilor turistice de pe litoral. „In cazul fracturarii hidraulice, pericolul vine din doua directii – una legata de contaminarea cu fluide tehnologice (acel cocktail chimic), iar a doua, de contaminarea cu gaz metan, eliberat spre suprafata in urma procedeului. Odata contaminate cu substante toxice, panzele freatice de adancime, asa-numitele acvifere fosile, practic nu pot fi curatate. Contaminarea acviferului subteran amintit, care se intinde sub intreaga Dobroge, iar spre sud, pana la vecinii bulgari, ar pune in pericol atat ecosistemul Delta Dunarii, cat si tot ce inseamna apa potabila, irigatii, vegetatie, pesti si animale. Mai mult decat atat, gazul eliberat in atmosfera poate produce incendii pe suprafete extinse intr-o zona atat de arida”, opineaza specialistii consultati la intocmirea brosurii.
In ceea ce priveste fluidele reziduale, cele care revin la suprafata odata cu gazul de sist, acestea sunt depozitate in iazuri de decantare – cu toate consecintele care decurg de aici, si tratate cu substante chimice, menite sa neutralizeze aditivii chimici astfel incat sa se obtina lichide „curate”. Pentru a gestiona aceste ape uzate care se intorc la suprafata, exista in practica trei metode si anume: injectarea pentru stocare la mare adancime; tratarea ca sa poata fi reintroduse in circuitul exploatarii in cadrul unor fracturari consecutive sau epurarea.
Risc de cutremur
Zona Barladului, aflata in apropierea zonei seismice Vrancea, va resimti din plin miscarile produse in zona de extractie prin fracturare hidraulica. In Romania, potrivit seismologilor, suntem intr-o perioada de maxima probabilitate a producerii unui cutremur puternic. La prima vedere, o exploatare la trei kilometri adancime n-ar produce mari efecte. Amplitudinea oricarei unde seismice care trece prin acea zona este insa semnificativ crescuta. Deoarece rocile de adancime nu sunt compacte, „dintr-o bucata”, iar fracturile si faliile existente, aflate la circa 3.000 m adancime, sunt capabile sa acumuleze la randul lor energie tectonica, cu fiecare cutremur produs, si sa genereze, la randul lor, noi mini-cutremure. La un moment dat, aceasta retea se incarca atat de puternic, incat starea de echilibru nu mai poate fi pastrata si energia se disipeaza. Ca urmare, zona de exploatare devine, in totalitatea ei, un nou front de falie, capabil sa aiba propriile cutremure pe perioade de sute si mii de ani. Cutremurele produse sunt de suprafata, de energie mica spre medie, dar energice la epicentru ce pot provoca distrugeri prin miscari scurte si dure ale pamantului. Nu mai vorbim aici de cutremurele care se pot declansa in lant, datorita instabilitatii solului. ZIUAnews a mai atras atentia (intr-un amplu material on-line), dupa consultarea seismologilor, ca un cutremur in Vrancea poate antrena un alt cutremur in zona Sabla, din Dobrogea, cu efecte asupra centralei de la Cernavoda, de unde si un risc radioactiv major.
„Fracking” in statele membre
Pe teritoriul statelor membre, abordarea variaza de la Marea Britanie, unde reglementarile de mediu existente sunt considerate suficient de stricte pentru a raspunde si gazelor de sist, la Germania, unde solicitarile pentru noi reglementari sunt in crestere. In Polonia, noile reglementari recent adoptate se axeaza mai mult pe managementul de acorduri de gaze de sist (de exemplu, ofera companiilor care cumpara gaz din sisturi prioritate atunci cand aplica pentru un permis de exploatare) si de impozitare a productiei de hidrocarburi, decat pe impunerea unor controale suplimentare. In Germania, rezultatele unui studiu global comandat expertilor de catre Ministerul Federal pentru Mediu si de landul Renania de Nord-Westfalia, cu privire la impactul fracturarii hidraulice asupra mediului, sunt asteptate sa soseasca curand. In acelasi timp, exista o solicitare crescanda de reglementari la nivel federal, si un moratoriu informal privind fracturarea hidraulica a fost introdus in landul Hessen, in asteptarea publicarii studiului de mediu. In Franta, guvernul a publicat in martie 2012 studiul expertilor francezi privind gazele de sist, care este in favoarea explorarii. In acelasi timp, guvernul a emis un decret de instituire a unei Comisii Nationale care sa evalueze problemele de mediu pe care le implica gazele de sist. A fost de altfel primul semn in dezbaterea din Franta, de la interdictia introdusa, in iulie 2011, impotriva gazelor de sist.
Regim fiscal
Regimul fiscal din Romania este format din redevente, accize si impozitul pe venit. Doua forme de plati sunt datorate statului:
(1) Un procent din valoarea productiei brute pe baza de camp petrolier, procentul fiind fixat pe o scara variabila, in functie de nivelurile de productie. Procentul acestor drepturi rezultate din productie variaza intre 3,5% si 13,5%, pentru titei, si intre 3% si 13%, pentru productia de gaze naturale.
(2) Un procent fix din venitul brut obtinut din transportul si tranzitul de petrol prin conducta sistemului national si din operatiunile petroliere efectuate prin terminalele de produse petroliere apartinand statului. Procentul acestor taxe este stabilit in prezent la 5%.
Titularul de licenta plateste impozitul pe profit, dar se bucura de o scutire de un an la impozitul pe venit incepand din prima zi de productie. Impozitul pe profit este calculat la 16%. Toate costurile suportate in legatura cu operatiunile de explorare, dezvoltare si productie sunt deductibile din impozitul pe venit. Accizele se platesc pe petrolul brut si gazele naturale, la rata de 4 euro pe tona de titei si 7,4 euro pe 1.000 de metri cubi de gaze naturale. Accizele nu sunt percepute pentru petrolul brut sau gazele naturale livrate ca redeventa catre guvern, si nici in mod direct pentru cantitatile exportate. Companiile rezidente care remit dividendele in afara Romaniei sunt supuse unui impozit retinut la sursa pe dividende, variind intre 0-16%, in functie de procentul din capitalul detinut de beneficiar si de tara sa de resedinta. Se aplica scutiri – adica nu se platesc taxe vamale la exportul de petrol si nici taxe vamale pentru importul de materiale necesare pentru desfasurarea operatiunilor petroliere. Exista, de asemenea, o taxa pe valoarea adaugata de 24%. Titeiul este evaluat la un pret de piata, in timp ce pretul la gaze este legat de un pachet de tarifare bazat, in parte, pe pretul de import si, in parte, pe pretul intern.
21 de milioane de dolari in prima faza
La presiunea opiniei publice, Agentia Nationala a Resurselor Minerale a publicat unele din contracte, initial secretizate, prin care compania americana Chevron ar urma sa exploateze gaze de sist in Romania, cu exceptia clauzelor privind investitiile asumate de Chevron. Dar, dintr-o eroare tehnica generata probabil de superficialitatea administratorului, contractele Chevron publicate pe site-ul ANRM au avut insa un grad prea mic de securizare, iar valoarea investitiilor asumate de Chevron a putut fi observata mai mult de o ora printr-o simpla operatiune de miscare a cursorului si a paginii respective de internet. 21,1 milioane de dolari SUA reprezinta costurile primei faze a programului investitional desfasurat de Chevron. Ulterior, ANRM a ascuns cifra investitiilor, cu un alt program de securizare, modificarea fiind insa tardiva.
Fara autorizatii de mediu
Ministerul Mediului si Padurilor a informat autoritatile din subordine cu privire la posibilitatea aparitiei in Romania a acestui tip de proiecte, precum si despre necesitatea aplicarii acquis-ului comunitar, in cazul reglementarii acestor proiecte.”MMP nu detine documentatii care au stat la baza autorizarii si licentierii initiate de ANRM pentru astfel de explorari/exploatari in zona municipiului Barlad. MMP nu are in atributii elaborarea de strategii/programe privind gestionarea resurselor minerale, precum gazul de sist”, precizeaza institutia.
