Moscova face tot posibilul ca sa opreasca dezvoltarea productiei de gaze alternative in Europa

0
90
Moscova face tot posibilul ca sa opreasca dezvoltarea productiei de gaze alternative in Europa

Moscova face tot posibilul ca sa opreasca dezvoltarea productiei de gaze alternative in Europa, mai ales in Bulgaria si Romania, acolo unde este prezenta compania americana Chevron.

„Atat timp cat Rusia are gaz natural, conducerea ei va face tot posibilul ca sa blocheze dezvoltarea productiei de gaze alternative in alte state”, sustineau, la inceputul lunii octombrie 2011, economistii Maksim Logvinov si Vladislav Jukovski, intr-o analiza pentru portalul politkom.ru.

Daca ne uitam la declaratiile recente ale eurodeputatului polonez Boguslaw Sonik, analistii rusi par sa fi avut dreptate.

„Compania  rusa Gazprom se afla in spatele ecologistilor care se manifesta  impotriva exploatarii gazelor de sist in Europa”, a declarat, la inceputul acestei luni, Boguslaw Sonik.

Acesta a declarat ca Gazprom incearca sa influenteze politicieni europeni care au legaturi cu organizatii nonguvernamentale ecologiste. Sonik a dat exemplul Bulgariei, unde ecologistii, impinsi de la spate de lobistii companiei ruse de petrol si gaze, au reusit sa convinga guvernul de la Sofia sa interzica exploatarea gazelor de sist.

Cel mai mare risc pentru Rusia nu il reprezinta gazele de sist americane, aprecia si „Financial Times”, ci potentialul exploatarii unor rezerve similare in Bulgaria, Romania, Polonia si Ucraina.

La inceputa fost Bulgaria

Cunoscutul expert american de origine rusa Mikhail Korchemkin, directorul East European Gas Analysis, a exprimat in cateva randuri presupunerea ca monopolul rus ar putea fi unul dintre sponsorii campaniilor declansate in mai multe state europene contra utilizarii fractionarii hidraulice la extractia de gaz de sist, procedeu care, conform unor studii, ar putea duce la poluarea apei.

Michael Gonchar, director de programe energetice de la central Nomos din Ucraina, a facut o analiza detaliata a metodelor aplicate in special in Bulgaria, pentru a forta guvernul si Parlamentul de la Sofia sa interzica exploatarea gazelor de sist, dupa ce, in luna iunie a anului trecut, statul bulgar acordase o licenta companiei Chevron.

Astfel, Gonchar constata ca, de la acordarea de catre guvernul bulgar a licentei de exploatare a gazelor de sist companiei americane Chevron si pana la anularea acesteia pe data de 17 ianuarie 2012, au trecut doar sapte luni, timp in care au fost organizate 26 de manifestatii de protest.

Doar la patru dintre acestea au participat mai mult de 300 de persoane, la majoritatea au venit mai putin de o suta de persoane.

Conform ecologistilor bulgari, manifestatiile au fost spontane si au fost convocate prin intermediul retelelor de socializare. Unul dintre liderii miscarii contra gazului de sist, Borislav Sandov, membru al partidului verzilor din Bulgaria, se lauda chiar ca in reteaua Facebook a fost sustinut de peste 50.000 de persoane in campania antisist.

Lozincile utilizate erau menite sa sperie lumea. Una dintre acestea mentiona chiar ca exploatarea zacamintelor de gaz de sist prezinta un pericol mai mare decat Cernobilul. Despre Sandov se vorbeste insa, in anumite cercuri, ca ar fi agent de informatii rus.

Gonchar sustine ca protestele au fost doar pretextul, dar populismul si coruptia elitei politice a Bulgariei au fost decisive pentru ca rusii sa obtina interdictia pentru totdeauna la efectuarea de prospectiuni si exploatare a gazului de sist.

Ca premiu, remarca analistul american de origine rusa, Gazprom s-a obligat sa construiasca o centrala termoelectrica  pe baza de gaz in locul centralei nucleare Belene, ceea ce va face Sofia sa ajunga si mai dependenta de Rusia.

Decizia Sofiei a fost premiata de Moscova si cu un discount de 11,1% la pretul gazului livrat in Bulgaria, discount valabil de la 1 aprilie si pana la finele acestui an.

A fost sau n-a fost protest la Barlad

Artizanii protestelor fata de Chevron, care au avut loc in aceasta primavara in Bulgaria, sunt reprezentantii unor ONG-uri, politicieni (printre care si deputatul Borislav Sandov), fete bisericesti si cativa militari in rezerva. Si in Romania, la Barlad, peste 5.000 de oameni au iesit in strada, in martie, sa spuna „nu exploatarii gazelor de sist”.

Principalii protestatari, cei care au reusit sa stranga mai multi oameni in strada decat toate partidele politice la actiunile impotriva Guvernului Boc din Bucuresti, sunt, ca si in Bulgaria, un deputat, fete bisericesti, militari in rezerva si ecologisti. Deputatul PSD Adrian Solomon, primarul Barladului, Constantin Constantinescu, protopopul de Barlad, Vasile Laiu, o serie de avocati si profesori s-au constituit in Grupul de Initiativa a Societatii Civile.

„In ianuarie nu stiam nimic despre gazele de sist. M-am dus la un notar sa imi rezolv o treaba si acolo, o doamna avocat mi-a povestit despre cat de periculoasa este metoda pe care americanii de la Chevron o vor folosi”, isi aminteste generalul in rezerva, Neculai Rotaru, din Barlad. Acesta a declarat pentru „Adevarul” ca impreuna cu protopopul, avocatul Dumitru Boros si alti intelectuali au mers din sat in sat, din comuna in comuna, pe banii lor, ajungand chiar si in Radauti, judetul Suceava, unde au convins oamenii sa vina si sa protesteze.

In mai putin de doua luni de cand a aflat despre gazele de sist, grupul de initiativa a reusit sa scoata in strada peste 7.000 de oameni. Intrebat daca nu cumva in spatele acestui grup s-ar putea afla lobisti ai Gazprom, generalul Rotaru a negat vehement.

„Cine poate sustine asa ceva este un dobitoc. Oamenii se dadeau cu capul de pereti cand au aflat ca si-au vandut terenurile americanilor de la Chevron si si-au cumparat moartea. Asta i-a scos in strada, nu Gazprom”, sustine barladeanul.

„Compania  rusa Gazprom se afla in spatele ecologistilor care se manifesta  impotriva exploatarii gazelor de sist in Europa.”

Boguslaw Sonik eurodeputat

„Cine crede ca GazProm ne sponsorizeaza este un dobitoc. Oamenii se dadeau cu capul de pereti ca si-au vandut terenurile americanilor si si-au cumparat moartea.”

Neculai Rotaru militar in rezerva

Americanii pun presiune, Basescu ii sustine

Presedintele Traian Basescu a declarat, vineri, in intrevederea cu Richard Morningstar, trimisul special al secretarului de stat al SUA pentru Energie in Eurasia, ca trebuie dezvoltata o strategie de a explica populatiei din Romania ca exploatarea gazelor de sist nu prezinta riscuri serioase.

„In orice caz, privind energia, trebuie sa recunoastem ca in Romania avem deja o dezbatere privind gazele de sist si trebuie sa dezvoltam o strategie de a explica populatiei ca nu sunt riscuri serioase cu aceste gaze”, a spus presedintele Basescu, citatat de Mediafax.

La intrevederea de vineri, de la Palatul Cotroceni, au fost prezenti si ambasadorul SUA in Romania, Mark Gitenstein, precum si consilierul prezidential Cristian Diaconescu.

Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a declarat joi ca va discuta cu ministrul Economiei, Daniel Chitoiu, despre moratoriul referitor la exploatarea gazelor de sist, dorind sa afle motivatia acestuia si cum va proceda Guvernul roman mai departe.

„Noul guvern vrea sa astepte o perioada inainte de a decide daca acele puturi vor fi exploatate. Recomandarea mea ar fi sa se afle macar daca exista gaze de sist in Romania (…) Nu mi se pare nerezonabil pentru Guvern, acum cand a revenit la putere dupa opt ani, sa vrea sa inteleaga ce tehnologie se va folosi si sa stabileasca ce strategie se va urma (…) Pot intelege ca la trecerea de la explorari la exploatare, la forarea, fractionarea hidraulica si extragerea de gaze neconventionale (gaze de sist – n.r.), situatia va fi alta”, a spus Gitenstein la TVR Info.

Cabinetul Ponta isi propune, in programul de guvernare, sa instituie un moratoriu in ceea ce priveste exploatarea gazelor de sist pana la finalizarea studiilor ce se afla in derulare la nivel european privind impactul asupra mediului.

Fracturarea hidraulica: pro si contra

Extragerea gazelor de sist se face prin procesul fracturarii hidraulice, care consta in injectarea de apa amestecata cu nisip si chimicale la mare presiune in formatiunile de sist.

Mai exact, pentru fiecare sonda sapata pentru a elibera gazele de sist este necesara injectarea in pamant, la adancimi care pot ajunge la patru kilometri, a unei cantitati imense de apa cu nisip si a unei serii de compusi chimici.

Astfel, straturile geologice in care sunt blocate aceste gaze neconventionale sa fie strapunse. Toata aceasta solutie iese la suprafata si este depozitata, urmand a fi tratata si reutilizata la forarea altor sonde. Ecologistii spun ca tot acest procedeu distruge panza freatica.

De cealalta parte, americanii de la Chevron spun ca operatiunea de forare a gazelor de sist nu are un impact negativ asupra mediului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here