Muntii Carpati de pe Luna

4 Mai 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Universul – o enigma chiar si pentru specialistii din intreaga lume. Ei au posibilitatea sa lucreze cu aparate performante si sa foloseasca tehnici de ultima ora pentru exploatarea “cerului”.

Si astronomii amatori pot vizita muzee dotate cu fel de fel de lunete, binocluri, cantare speciale, camere, calculatoare unde pot afla cat mai multe lucruri noi despre pasiunea pe care o au.
Din pacate, in tara noastra, cei aproximativ 400 de astronomi amatori, si nu numai ei, au la indemana cateva lunete, binocluri si afise care infatiseaza Universul. Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Capitala pare mai degraba o casa memoriala decat un muzeu la care, in serile senine, pasionatii de astronomie pot veni pentru a descoperi frumusetile pe care le ascunde Universul. Spre mahnirea muzeografilor de aici, observatorul, subordonat Muzeului Municipiului Bucuresti, pare sa fi fost uitat de autoritati. Acestia isi doresc un observator modern… Vizitatorul cand intra intr-un astfel de muzeu se gandeste ca va gasi ceva gen NASA. Si cum vad muzeografii Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”? Asa cum este si in alte tari: camera Soarelui, camera Planetelor… In camera Soarelui ar trebui sa fie “atarnate” “raze solare”.
Pe un proiect, vizitatorii ar trebui sa aiba posibilitatea de a urmari imaginile NASA care pot fi preluate direct de pe site. Astfel, oamenii ar avea impresia ca asista “in direct” la eruptii si explozii solare. In camera Planetelor ar trebui sa existe cantare speciale cu ajutorul carora vizitatorul sa-si afle greutatea daca ar locui pe diverse planete.
Intr-un alt spatiu din incinta observatorului, muzeografii ar amenaja, daca ar avea fonduri, o camera in care vizitatorii sa afle ce marimi si culori au stelele, ce se intampla cand se lovesc doua stele.
De asemenea, nelipsita ar trebui sa fie si o camera in care sa fie prezentate toate datele despre Pamant, care “vazut de sus” pare “un fir de praf”. Numai ca toate acestea raman la stadiul de vis, pana ce autoritatile nu vor aloca fonduri pentru modernizarea Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”. Acum, publicul are la dispozitie trei lunete si o expozitie veche. Tot aici este “ascunsa” si luneta ecuatoriala, cumparata de Vasile Urseanu si instalata in 1910.

Eminescu “este” pe Mercur

In aprilie 2008, un crater de pe Mercur a primit numele romanesc… Eminescu. Craterul Eminescu are 125 km in diametru. In centrul craterului se observa un lant muntos circular. Muntii au o culoare diferita de cea a materialului din crater. Un crater, situat in emisfera sudica a planetei Venus, poarta numele poetei Elena Vacarescu. Craterul cu un diametru de 31,5 km a primit numele poetei in anul 1994.
Pe Luna exista un singur crater cu nume romanesc: craterul Haret, dupa matematicianul-astronom Spiru Haret. El a obtinut doctoratul in astronomie la Paris, cu teza “Asupra invariabilitatii axelor mari ale planetelor”. Muntii Carpati nu sunt numai pe Pamant, ci si pe Luna.
Unul dintre lanturile muntoase de pe Luna poarta numele de Montes Carpatus: Muntii Carpati.

Sursa: Curentul

Pentru mai multe informatii despre afise, amatori, astronomi, astronomie, calculatoare, carpati, crater, expozitie, lant muntos, mercur, montes carpatus, munti, muntii carpati, muzee, muzeu, NASA, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.