Muschi din zona antarctica au revenit la viata dupa 1.530 de ani de hibernare sub gheata, un record in lumea vegetala, arata un studiu realizat de cercetatori britanici, publicat luni in Statele Unite si preluat de AFP citata de Agerpres.
Inaintea acestei descoperiri, se demonstrase regenerarea materiei vegetale dupa cel mult 20 de ani, afirma cercetatorii. Numai bacteriile au revenit la viata dupa atatia ani.
‘Muschii se aflau de multa vreme in stare de congelare’, iar ‘timpul lor de supravietuire este mult mai lung decat tot ce am vazut pana acum’, spune Peter Convey de la Institutul antarctic britanic (British Antarctic Survey), autorul principal al lucrarii aparute in revista Current Biology.
Descoperirea are o importanta deosebita pentru ecosistemele antarctice si clima, subliniaza omul de stiinta, pentru ca muschii sunt principalii producatori terestri de biomasa in regiunile polare din nord si sud. Indeosebi muschii din Arctica stocheaza carbonul. Acest tip de vegetatie este o adevarata arhiva a conditiilor climatice din trecut, permitand reconstituirea schimbarilor intervenite in mediul natural de-a lungul timpului. Cei mai vechi muschi studiati in prezent in Antarctica dateaza de acum 5.000 — 6.000 de ani, iar cei care au facut obiectul acestei cercetari au radacini de aproape 2.000 de ani.
Oamenii de stiinta nu au fost siguri la inceput ca muschii inghetati timp de 10 sau 20 de ani pot ramane viabili, asa incat au fost foarte surprinsi sa constate ca muschi de peste 1.500 de ani cresc cu usurinta. Ei au pus plantele aparent lipsite de viata intr-un mediu cu conditii de temperatura si lumina propice unei dezvoltari normale, iar muschii au inceput sa creasca. Descoperirea cercetatorilor lasa sa se inteleaga ca muschii pot supravietui inca si mai mult timp in stare de hibernare.
‘Exista in mod clar un potential de supravietuire mult mai lung pentru acesti muschi. Acest lucru dezvaluie un nou mecanism de supravietuire si un refugiu pentru aceste plante, elemente majore ale biodiversitatii polare’, apreciaza oamenii de stiinta.
Se poate presupune astfel ca ‘forme de viata mai complexe ar putea supravietui perioade chiar mai lungi in permafrost sau gheata’, spune profesorul Convey, adaugand ca ‘acest lucru ar reprezenta un mare salt fata de ultima descoperire’.
