NASA cerceteaza cata padure au hacuit romanii

17 Dec 2007 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Despaduririle pe zece ani, scanate prin satelit “Daca nu imi tai singur padurea, sigur mi-o fura altii”

Taierile de paduri din Romania au atras atentia si americanilor. NASA finanteaza un studiu al mai multor specialisti care cerceteaza, colateral, cata padure a disparut din Romania, in perioada 1990 – 2000. S-au luat in considerare nu numai suprafetele defrisate, ci si padurile disparute din cauze naturale (doboraturi de vant, spre exemplu). Studiul este inca in derulare, iar pana acum s-a luat la purecat 62% din suprafata impadurita a tarii, atat aceea care face parte din fondul forestier, cat si cea din afara. Rezultatele partiale: a disparut 2,4% suprafata de padure, din ceea ce s-a studiat pana acum. La prima vedere cifra nu pare prea mare, insa, tinand cont ca padurile romanesti se situeaza sub media europeana ca acoperire, cei 2,4% inseamna enorm.

Cele mai multe disparitii de paduri sunt localizate in Apuseni, Suceava si Secuime, acolo unde au si fost cele mai multe retrocedari. O problema la fel de grava este in Campia Romana, unde hectare intregi de padure au disparut, lasand nisipul sa se dezvolte.

“S-au realizat cate doua seturi de imagini prin satelit, un fel de harti care arata exact cata padure era in 1990, intr-o zona anume, si cata a mai ramas in 2000, exact in acelasi punct. Astfel, se poate face un studiu comparativ. Din harti nu se poate deduce, insa, daca terenul respectiv era padure din fondul silvic, sau pasune impadurita. S-a luat in considerare tot ce avea arbori cu coroane intrepatrunse intre ele”, ne-a explicat dr. inginer Vladimir Gancz, de la Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS). Cercetatorii Institutului au fost partenerii specialistilor americani pentru realizarea studiului. Obiectivul principal al cercetarii nu sunt neaparat padurile din Romania, ci depistarea bugetului de carbon in regiunea Marii Negre. S-a calculat ca in cei zece ani, padurile Romaniei au absorbit 81,5 milioane tone de carbon.

Paduri din Tibles, Gutai, Rarau, Zarnesti si din Rezervatia Pietrosul Rodnei – “topite” cu taraita

Cum s-a taiat? Hartile prin satelit arata ca s-a preferat defrisarea cu taraita, din loc in loc, sa nu bata la ochi, insa sustinut si constant. Astfel, s-a rarit padurea, ceea ce a ajutat extrem de mult producerea doboraturilor de vant. Cu cele doua seturi de harti in fata, prin comparatie, se pot depista usor zonele despadurite. Pe bucatele mici, dar foarte numeroase, au disparut hectare intregi de padure din Tibles. Efectul: acum doi ani, viiturile din zona au omorat oameni si au distrus comuna Tarlisua.

In Rezervatia Pietrosul Rodnei, a disparut intreaga banda marginasa, pe 5 kilometri lungime si o jumatate de kilometru latime. Si padurile din Muntii Rarau au “chelit” pe bucatele, la fel si in Muntii Gutai, in Bran si Zarnesti, iar in localitatile din sudul Craiovei, parti din padurile de salcam care in 1990 stabilizau nisipurile, acum nu mai sunt. “Pentru a ajuta trenurile din sud, specialisti din Institut au muncit doi ani pentru a face posibil proiectul cu perdelele forestiere. A fost o mare dezamagire sa vedem ca la sfarsit s-au plantat foarte putine”, mai spune Vladimir Gancz.

Cum poti sa tai abuziv, dar cu acte in regula

De ce s-a putut taia in prostie? “Au fost mai multe cauze. In primul rand, a existat o buba a legii, care a permis retrocedari pe suprafete mici. Or, o padure se poate gospodari eficient numai pe suprafete mari, de minimum 100 de hectare. Apoi, multi si-au spus: daca nu imi tai singur padurea, sigur mi-o fura altii. Multi s-au furat intre ei. S-a preferat taierea rasa, de la margine de drum. Asta a fost cea mai comoda”, mai spune cercetatorul.

Iovu Biris, secretar stiintific la ICAS, a explicat ca majoritatea disfunctionalitatilor s-au produs din cauza controalelor facute numai pe jumatate: “Exista si metoda taierilor abuzive, dar facute cumva legal. Sa explicam. Recolta anuala a unui proprietar de padure se calculeaza in functie de suprafata, volum si alti parametri. Cum calcularea recoltei este matematica curata, pur si simplu se poate recurge la umflarea cifrei, a recoltei deci.

Se scot acte cum ca este perfect legal sa tai pe o suprafata mare. Sau, daca ai obtinut corect recolta, incorectitudinea se poate face in teren, la marcarea arborilor. Se marcheaza mai mult decat ai dreptul. Toate aceste nereguli sunt posibile fiindca agentii de control nu isi iau treaba in serios. Cand vin in control, de multe ori nici macar nu mai merg in teren, doar se uita in acte si asta este tot”. Echilibru exista numai atunci cand cota de taieri este mai mica decat rata cresterii arborilor. Silvicultorii spun ca taierile sanatoase sunt cele care iti permit ca, peste 100 de ani, sa revii cu drujba (pentru regenerare) in acelasi loc in care ai taiat prima data.

Rapoartele Romsilva arata ca, in ultimii ani, numarul taierilor ilegale a mai scazut, ceva, ceva. Acest lucru a fost posibil din cateva motive: legislatia s-a mai inasprit, proprietarii seriosi au invatat sa-si gospodareasca mai bine padurea, iar in unele localitati, oamenii au renuntat sa se mai incalzeasca cu lemne, fiindca s-au introdus gazele.

BENEFICII

Padurea, in cifre

Vara, un singur hectar de padure “inghite” o cantitate de dioxid de carbon egala cu cea eliminata in acelasi timp de 200 de persoane.

Un fag inalt de 25 de metri, cu diametrul coroanei de 15 metri produce intr-o singura ora necesarul de oxigen al unui om pentru trei zile (adica 1,7 kilograme de oxigen).

Anual, pe Glob, covorul vegetal (paduri, culturi agricole, ierburi) elibereaza peste 23 de miliarde de tone de oxigen. Peste 60% din aceasta cantitate este produsa de paduri.

Un metru patrat de muschi de padure retine 5 litri de apa.

Marele naturalist Buffon spunea: “O tara devine cu atat mai saraca in apa, cu cat defriseaza mai multe paduri”.

Vaile fertile al Tigrului si Eufratului s-au transformat in deserturi, dupa taierea totala a padurilor.

La vanturile obisnuite de 3 – 4 metri pe secunda, in interiorul padurii domneste calmul.

In interiorul padurii, viteza vantului scade la jumatate fata de cum este afara. La 100 de metri in adancul padurii, viteza scade la 25%, iar la 200 de metri – scade pana la 2% din viteza initiala.

Intr-o padure matura, eroziunea solului este sub 0,2 tone pe hectar pe an, in vreme ce la terenurile despadurite situate pe versanti inclinati, eroziunea poate ajunge si la 1.500 de tone de hectare pe an.

Vegetatia forestiera retine circa 600 de kilograme de pulberi pe hectar, anual.

Sursa: Gandul

Pentru mai multe informatii despre defrisari, drujba, eroziunea solului, fond forestier, legislatie, NASA, naturalist, nereguli, oxigen, paduri, pietrosul rodnei, pulberi, romsilva, suceava, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.