Avantajele financiare aduse economiilor nationale de siturile Natura 2000 sunt foarte mari si pot ajunge la 300 miliarde de euro/an, a declarat, marti, in cadrul dezbaterilor Comitetului director al proiectului „Promovarea platilor pentru serviciile de mediu si a schemelor de finantare in Bazinul Dunarii”, organizat la Nikopol, Bulgaria, Irene Lucius, coordonator politici la WWF Programul Dunare-Carpati.
„In ceea ce priveste finantarea pe Natura 2000, exista o intreaga retea in lume care nu-si primeste banii. O retea Natura 2000 ar trebui sa primeasca, in medie, sase miliarde de euro pe an, iar beneficiile sunt foarte mari. Practic, beneficiile aduse de siturile Natura 2000 sunt de 200-300 miliarde de euro/an, deci este in avantaj nu doar natura, ci si economia”, a afirmat Lucius.
Natura 2000 este o retea europeana de zone naturale protejate care cuprinde un esantion reprezentativ de specii salbatice si habitate naturale de interes comunitar, constituita nu doar pentru protejarea naturii, ci si pentru mentinerea acestor bogatii naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltarii socio-economice. Realizarea retelei Natura 2000 se bazeaza pe doua directive ale Uniunii Europene, Directiva Habitate si Directiva Pasari, ce reglementeaza modul de selectare si desemnare a siturilor si protectia acestora, iar statele membre au dreptul de a reglementa modalitatile de realizare practica si de implementare a prevederilor din Directive.
Pe teritoriul UE au fost identificate noua regiuni biogeografice, Romania detinand cea mai mare diversitate biogeografica, cu cinci astfel de regiuni: continentala (cea mai comuna), alpina (in tarile cu zone montane), panonica, pontica (si in Bulgaria) si stepica. Lista propunerilor de situri Natura 2000 pentru Romania include: 108 SPA-uri (Arii de Protectie Speciala Avifauninstice), echivalent cu 11,89% din suprafata tarii, si 273 pSCI-uri (potentiale Situri de Importanta Comunitara), cu 13,21% din suprafata totala a teritoriului. O buna parte dintre aceste situri se suprapun, insa, peste ariile naturale protejate de interes national (parcuri nationale, parcuri naturale si rezervatii).
Reprezentanta WWF a mentionat, totodata, ca pe segmentul Politicii Agricole Comune /PAC/, oficialii europeni au in plan sa introduca o componenta verde a platilor directe. „Pentru Politica Agricola Comuna ne asteptam ca finantarea sa se reduca. Comisia Europeana a propus o componenta verde a platilor directe. Credem ca acest mecanism de plati directe trebuie sa aiba si o componenta de mediu. Asta inseamna ca fermierii nu vor avea voie sa lucreze cu plugul pe zone de pasunat permanente. Se va institui o astfel de interdictie in aceste zone de pasune. Banii merg la anumite masuri foarte clare. De exemplu, pe Pilonul II se aloca 25% pentru Mediu si Dezvoltare Rurarla, iar noi credem ca aceste fonduri trebuie sa fie mai mari. Foarte multe tari merg pe realocarea de bani dinspre Pilonul II catre Pilonul I, lucru pe care nu il incurajam”, a subliniat Irene Lucius.
Cea de-a treia intalnire a Comitetului director al proiectului „Promovarea platilor pentru serviciile de mediu si a schemelor de finantare in Bazinul Dunarii” a debutat marti la Nikopol, Bulgaria, cu o noua runda de dezbateri. Proiectul PES (Payment for Environmental Services – Plati pentru serviciile de mediu), implementat de catre WWF Programul Dunare-Carpati, este finantat de UNEP, prin fondurile GEF (Global Environmental Facility), cofinantat de WWF si sprijinit de Uniunea Europeana. Valoarea totala a proiectului depaseste 2,3 milioane de dolari, iar parteneri sunt Agentia Nationala de Protectia Mediului si Administratia Nationala a Apelor Romane.
Pana la ora actuala, in Romania exista trei zone-pilot selectate pentru implementarea schemelor PES: una in Maramures si doua pe Dunarea Inferioara, in judetul Calarasi. Suprafata acoperita de schemele PES implementate pana la finalul proiectului ar urma sa atinga 500.000 de hectare. Conceptul PES a aparut, la nivel international, la inceputul anilor ’90, ca un instrument pentru asigurarea mentinerii calitatii acestor servicii si a ecosistemelor naturale pe care se bazeaza.
