Gazele de sist au ajuns, dupa Rosia Montana, cel mai controversat proiect privind resursele din subsolul Romaniei. Iar una dintre cele mai mari temeri exprimate de opozantii explorarilor de profil este ca acestea contamineaza apa potabila cu gaz metan. Cat de reala este aceasta amenintare si cat reprezinta manipulare?
Zvonul raspandit printre localnicii de la Pungesti ca fracturarea hidraulica le va otravi apa ii determina pe americanii de la Chevron sa sufle si in iaurt.
Cunoscand parca istoria Romaniei, potrivit careia stramosii parjoleau campiile si otraveau fantanile cand se retrageau din calea invadatorilor, americanii au venit cu o propunere neasteptata.
Ei au cerut, potrivit primarului comunei, ca fantanile sa fie acoperite si sa fie instalate in schimb pompe de apa, ca masura preventiva in cazul in care cineva ar incerca sa contamineze apa si sa dea vina pe companie.
Dar cat de adevarat poate fi zvonul care a determinat oameni din lumea intreaga sa se opuna proiectelor de explorare si exploatare a gazelor de sist?
Constantin Cranganu, profesor de geofizica si geologia petrolului la Graduate Center si Brooklyn College, The City University of New York, vine cu o explicatie stiintifica.
El considera ca la baza zvonului privind otravirea apei prin activitatile de explorare a gazelor de sist sta filmul documentar Gasland, lansat in ianuarie 2010 in SUA si care a fost ulterior distribuit gratuit pe Internet.
„Cum se explica transformarea peste noapte a unei tehnologii relativ vechi (de peste 65 de ani) din industria petroliera intr-o „vedeta” internautica, a presei scrise si a televiziunilor de discutii?”, intreaba specialistul pe blogul sau de pe contributors.ro.
Acesta considera ca raspunsul se gaseste in impactul emotional al unei singure secvente din film: aceea in care un cetatean din Colorado da drumul apei la robinetul din bucatarie si apoi aprinde jetul de apa cu o bricheta in prezenta regizorului filmului.
„Ce dovada mai clara, mai irefutabila, doriti decat asta? – au izbucnit in cor ecologistii. Nu va este limpede ca lumina zilei ca fracturarea hidraulica ne otraveste apa din fantani, apa pe care o bem noi, cu familiile noastre, cu animalele noastre, apa pe care o folosim pentru udarea gradinilor noastre?”, continua specialistul.
Pentru a demonta „resortul manipulativ” al respectivei imagini-soc, Cranganu descrie doua tipuri principale de gaz natural: biogenic si termogenic.
Gazul biogenic este produs in mlastini, balti, gropi de gunoi, cimitire, mine de carbuni si sedimente de suprafata (acolo unde se gasesc si sursele de apa potabila). Iar pentru ca poate circula pe zone intinse la suprafata, acesta poate contamina apele freatice si in absenta oricarei activitati de explorare/exploatare petroliera.
Spre comparatie, gazul termogenic este produs prin alterarea unei materii organice numite kerogen, aflate la mare adancime (mii de metri). Factorii care produc alterarea sunt cracarea termica si presiunea litostatica ridicata.
Compozitia gazului termogenic include metan, etan, propan, butan si alte gaze. Un exemplu tipic de gaz termogenic este cel numit „gaz grizu” sau „gaz de mina” (coalbed methane). Ca si cel biogenic, gazul termogenic se poate auto-aprinde, acest fenomen fiind cauza principala a exploziilor din minele de carbuni.
Originea gazului care aprinde apa de la robinet in Gasland
In anul 2008, Comisia de Conservare a Petrolului si Gazelor din statul Colorado (COGCC) a investigat o plangere facuta de Mark Markham (cetateanul din film) care a afirmat ca operatiunile de explorare a gazului natural dintr-o zona limitrofa locuintei sale au influentat calitatea apei din fantana familiei.
Un raport al Sistemului de Informare despre Petrol si Gaze a statului Colorado (Colorado Oil and Gas Information System – COGIS) afirma ca, pe baza analizelor de specialitate, apa lui Markham „apare ca avand origine biogenica”.
Conform Comisiei, fracturarea hidraulica nu conduce la prezenta metanului biogenic in apa. Mai mult, raportul COGIS din 2008 conchide ca „nu a existat nici o indicatie despre influentele activitatilor de petrol si gaze asupra apei din fantana lui Markham”.
Comentand la randul sau celebra secventa a „apei de la robinet aprinse cu bricheta”, profesor doctor Michael Economides de la University of Houston a spus ca: „este extraordinar de inexacta si iresponsabila. De la bun inceput trebuie spus ca separatia in plan vertical dintre acviferele cu apa potabila si zonele de productie a gazului de sist este asigurata de mii de metri de roci impermeabile. Orice schimb de gaz intre acvifere si zonele cu sisturi, daca ar fi avut loc, s-ar fi intamplat in timp geologic, masurat in zeci de milioane de ani, nu in istoria recenta”.
Proteste in toata tara
In ciuda explicatiilor stiintifice potrivit carora fracturarea hidraulica nu contamineaza apa potabila, duminica au avut loc mitinguri si marsuri impotriva fracking-ului in Bucuresti si in mai multe orase din tara si strainatate.
Protestatarii au cerut, printre altele, interzicerea prin lege a fracturarii hidraulice in explorarea si exploatarea hidrocarburilor neconventionale, inclusiv a gazelor de sist.
„Metoda fracturarii hidraulice, in cea mai agresiva forma, incepe sa fie implementata pe ascunsatat la exploatarile clasice de petrol si gaze, pentru cresterea productivitatii, cat si la explorarile din largul Marii Negre, fara niciun fel de studiu de impact asupra sanatatii si mediului”, au spus organizatorii protestelor.
Potrivit lor, „frenezia” extragerii resurselor condamna Romania la poluare ireversibila, iar autoritatile, in loc sa-si indeplineasca atributiile, sunt mai degraba complice.
„Interesele unor companii precum Chevron, Gazprom si OMV Petrom primeaza, iar cetatenii sunt singurii care pot sa traga un semnal de alarma, pentru protejarea mediului, dar si pentru respectarea principiilor democratice si a drepturilor omului”, au adaugat protestatarii.
Ei au mentionat ca tehnologia fracturarii a fost interzisa in multe localitati si tinuturi din 18 state din SUA si tari europene precum Franta si Bulgaria.
Peste o suta de persoane, majoritatea localnici, au protestat, sambata dupa-amiaza, la Pungesti (Vaslui), fata de gazele de sist, oamenii marsaluind pe o distanta de cativa kilometri pe drumul judetean care tranziteaza comuna, pana in apropierea perimetrului detinut de compania Chevron.
