Pozitia WWF cu privire la adoptarea pachetului legislativ european ,,clima si energie”.
Saptamana trecuta liderii europeni au exclus posibilitatea amanarii adoptarii pachetului legislativ „clima si energie”, chiar daca unele tari au cerut o noua evaluare a pachetului in contextul noii situatii financiare mondiale.
Un grup de opt tari est-europene printre care si Romania, condus de Polonia, a enuntat cu aceasta ocazie ideea ca orice acord trebuie sa reflecte diferentele de „potential economic” ale tarilor, iar primul-ministru al Italiei, Silvio Berlusconi, a reafirmat reticenta guvernului sau de a grabi realizarea unui acord pe acest pachet de legi.
Aceasta tentativa este defavorabila Europei deoarece incearca sa deraieze planurile legate de pachetul legislativ clima si energie. Criza financiara din acest moment nu este un motiv real de amanare a luarii unor masuri serioase de combatere a schimbarii climatice. „Tarile europene au nevoie sa reafirme angajamentul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu 30% pana in 2020, fara nici o clauza de evitare a acestui angajament. Un pachet european de masuri referitoare la clima va face ca Europa sa fie mult mai flexibila la fluctuatiile economice viitoare, va reduce dependenta de aprovizionarea cu energie din exterior, va crea locuri de munca durabile si va face ca alte tari sa-si uneasca fortele pentru a evita consecintele dramatice ale schimbarii climatice”, spune Delia Villagrasa, Senior Advisor al WWF.
Cu ocazia reuniunii ministrilor mediului din Uniunea Europeana, care a avut loc la Luxemburg la inceputul saptamanii, acestia au inceput sa analizeze in detaliu planul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20% pana in anul 2020, dar nici un consens pe problemele cheie nu pare sa se fi realizat.
Ministrii au purtat discutii aprofundate legate de modul in care sa identifice si sa protejeze acele industrii care ar prezenta un risc de „scurgere a carbonului” (adica de delocalizare catre zone fara politici de mediu) datorate aplicarii Sistemului European de Comercializare a Emisiilor (EU ETS) si cum sa implementeze „mecanismul de solidaritate” cerut de tarile est-europene prin care sa le fie recunoscute eforturile realizate dupa 1990.
Astfel, tarile est-europene doresc o recunoastere mai mare pentru reducerile emisiilor de gaze realizate incepand cu anul 1990, cand, justifica acestea, au avut loc restructurari si sau luat masuri de reducere a poluarii. In acest sens, ele solicita ca legislatia de „impartire a sarcinilor”, care stabileste obiectivele nationale de reducere a emisiilor, sa se bazeze pe nivelurile anului 1990, si nu pe anul de referinta 2005, dupa cum a propus Comisia. Numai ca acest an 2005 este important deoarece atunci a debutat monitorizarea efectiva a emisiilor si exista date inregistrate referitoare la acestea.
O alta cerere a statelor est-europene se refera la acordarea unui mecanism de solidaritate mai generos. Comisia a propus deja sa redistribuie un procent de 10% din cotele de CO2 licitate de guvernele UE prin EU ETS pentru a ajuta tarile mai sarace.
Un alt aspect al dezbaterii legate de solidaritate este accesul la creditele din mecanismele flexibile ale Protocolului de la Kyoto. Cu cat accesul la credite externe din afara UE este mai mare, cu atat posibilitatea tarilor est-europene de a vinde creditele in plus, pe care spera sa le aiba, va fi redusa. Comertul cotelor de emisii in interiorul tarilor membre este vazut ca o modalitate de a imbunatati solidaritatea.
Aceasta pozitie a statelor membre est-europene nu face decat sa intarzie in mod sever luarea unor decizii pe pachetul clima si energie si realizarea unui acord comun european atat de necesar Europei pentru a-si mentine pozitia de lider si a arata exemplul cu ocazia negocierilor din decembrie de la Poznan si intalnirii Natiunilor Unite de la Copenhaga de anul viitor.
Romania nu trebuie sa se alieze acestei pozitii de tergiversare pe care statelor est-europene o manifesta pentru ca nu este in avantajul cetatenilor ei neluarea la timp a unor masuri de combatere a schimbarii climatice. Romania trebuie sa isi asume partea sa de efort de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera pentru realizarea obiectivului comun de reducere de 20% propus de Comisia Europeana, obiectiv care si asa este modest. Pentru a mentine cresterea temperaturii medii globale sub pragul critic de 2°C si a evita efectele devastatoare care apar odata cu depasirea acestui prag, Grupul Interguvernamental de Experti in Schimbare Climatica (IPCC) a estimat ca e nevoie de o reducere de 25-40% pana in 2020, urmand ca aceasta reducere sa creasca progresiv pana la 80% in 2050. Cu cat amanam sa ne reducem emisiile, cu atat ne va fi mai greu sa realizam acest obiectiv de 80% si sa evitam consecinte care pot fi catastrofale.
Romania ar trebuie sa apere interesele cetatenilor ei si nu interesele unei parti a industriei care, prin sustragerea de la efortul de reducere a emisiilor, va realiza profituri neasteptate ca urmare a creditelor de poluare obtinute in mod gratuit. Mai mult decat atat, avantajele adoptarii unui pachet de legi solid, fara nici o amanare, sunt numeroase. Se va deschide rapid drumul catre o economie cu energie eficace, producatoare de putin carbon, furnizand de asemenea economii in toate sectoarele, iar cresterea contributiei aduse de sursele de energie regenerabile va stimula avansarea tehnologiei in acest domeniu, creand locuri de munca la nivel local si potentiale mari de exporturi. De asemenea, securitatea in aprovizionarea cu energie va creste prin reducerea dependentei de sursele de energie straine. De exemplu, Comisia Europeana estimeaza ca realizarea obiectivului de reducere a gazelor cu efect de sera de 20% pana in 2020 (sub nivelul anului 1990) si a obiectivului de pondere a energiilor regenerabile de 20% vor salva la nivelul UE 50 de miliarde de euro in 2020 datorita reducerii importurilor1 de gaz si petrol. Nu in ultimul rand, reducerea dependentei de combustibilii fosili va furniza avantaje semnificative in ceea ce priveste sanatatea. Conform unui raport comisionat de Health and Environment Alliance (HEAL), Climate Action Network Europe (CAN-E) si WWF, reducerea anuala a cheltuielilor de sanatate, ca rezultat al reducerii poluarii, se va ridica in anul 2020 la 51 miliarde de euro.
