O firma din Romania face 200.000 de euro pe an din salcia energetica

0
21
O firma din Romania face 200.000 de euro pe an din salcia energetica
O firma din Romania face 200.000 de euro pe an din salcia energetica

Kontrastwege SRL, o firma din Harghita, ruleaza anual in jur de 200.000 de euro din afaceri cu salcia ener­getica, o plan­ta care este fo­lo­sita drept com­­bustibil pen­tru centralele elec­trice pe bio­ma­sa. Repre­zen­tantii com­paniei se asteapta ca suprafata culturilor sa creasca datorita interesului mai mare al investitorilor pentru aceasta forma de energie verde.
Compania detine din 2006 licenta de distributie in Romania a unor soiuri de salcie energetica create de o firma suedeza, iar pana in 2010 a realizat plan­tatii de test in toata tara pentru a ob­serva dezvoltarea plantei in conditii di­ferite de clima si sol. Cele mai bune zone pentru cultivare s-au dovedit a fi Transil­vania si nordul Moldovei, dar mai ales Delta Dunarii, ca urmare a solului umed.

„Din 2011 am inceput sa o valo­ri­fi­cam ca business. In primul an am van­dut plante cat pentru 146 de hectare, apoi in 2012 am vandut echivalentul a aproximativ 240 de hectare“, a spus Zsom­bor Benkö, asociat la Kontrast­wege. Plantarea salciei energetice are loc in lunile martie si aprilie. La un hectar, compania recomanda plan­ta­rea a 14.000 de butasi din care vor creste ulterior salciile, iar investitia cu tot cu pregatirea terenului este de 1.600 pana la 2.500 de euro pe hectar. Dupa trei ani, plantatia este matura si gata de recoltare, aceasta operatiune fiind realizata in lunile ianuarie si februarie. La fiecare doi ani rezulta in jur de 30 de tone pe hectar de tocatura vegetala care este folosita de centralele pe biomasa pentru a produce energie.

„Termenul de recuperare a in­ves­ti­tiei este de 3-4 ani, iar profitul este un­deva la 2.800 de euro pe hectar la fie­care doi ani. Se poate recolta si anual, deoarece salcia creste 3 cm pe zi, dar din punctul de vedere al costurilor cel mai eficient este daca recoltezi din doi in doi ani pentru a permite plantei sa creasca si in masa“, a explicat Benkö.

Pro­fitul pe care Zsombor Benkö sustine ca il obtine la un hectar de salcie este dublu fata de castigul obtinut cu un hectar de porumb.

Clientii sunt in general fermieri mici, care detin terenuri de pana la 10 hectare si fie isi vand productia catre proprietarii centralelor pe biomasa, fie o folosesc in instalatii proprii pentru a produce caldura.

„In categoria aceasta intra si pensiunile, ne asteptam sa avem din ce in ce mai multi clienti care au o pensiune la sat si calculeaza ca isi fac propria plantatie, iar apoi si-o pot incalzi gratuit“, a aratat Benkö.

Clientii mari sunt cei cu centrale de cogenerare pe biomasa, care furnizeaza energie termica pentru fabrici si au nevoie de sute sau chiar mii de hectare de salcie. Cele mai multe dintre centralele care ard biomasa pentru a produce energie folosesc deseuri rezultate din exploatarea lemnului, motiv pentru care acestea sunt in general plasate langa o sursa precum o fabrica de mobila. Daca in total centralele pe biomasa au o putere instalata de 80 MW, cele care folosesc plante energetice au impreuna doar 13 MW, potrivit datelor Transelectrica.

In total, luand in calcul suprafata cultivata de ceilalti distribuitori de salcie energetica, plantele acopera in prezent circa 800 de hectare, o cifra infima raportat la suprafata agricola a Romaniei de peste 8 milioane de hectare. Benk? spune insa ca se asteapta la o cerere mai mare in viitor din partea producatorilor de energie.

„Exista o lipsa acuta de biomasa pe piata“, a precizat el. „Noi avem de la doua centrale cate o scrisoare in care ei spun ca preiau orice cantitate de biomasa disponibila. Sunt vreo trei sau patru centrale electrice in faza de proiect, iar existenta acestora da clientilor un chef de a investi in plantatiile de salcie energetica.“

Biomasa se bucura inca de sprijin

Spre deosebire de producatorii de energie eoliana sau fotovoltaica, a caror „alocatie“ de certificate verzi prin schema de sprijin pentru energia regenerabila a fost redusa anul trecut, cei care folosesc biomasa primesc in continuare doua certificate pentru fiecare megawatt-ora produs. In plus, centralele care folosesc plante energetice, precum salcia suedeza, primesc un certificat bonus. Mai mult, daca produc in cogenerare, adica energie electrica si termica simultan, centralele primesc inca un certificat verde. Cele patru certificate sunt vandute apoi pe piata catre furnizorii de energie, iar venturile depasesc incasarile din vanzarea energiei electrice.

De altfel, si Kontrastwege ia in calcul investitia intr-o centrala proprie de cogenerare, amplasata in Harghita si „alimentata“ de o plantatie uriasa de salcie suedeza. „Daca va fi construita, atunci neaparat vom planta si noi cateva hectare in zona. Curentul ar fi livrat catre sistemul electric national, iar pentru energia termica vom face un contract cu orasul pentru a incalzi doua cartiere din Miercurea-Ciuc.“

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here