Isi spun freegani si consuma putin. Minim. Mananca din tomberoanele supermarketurilor, se imbraca cu hainele parintilor sau bunicilor, lucreaza doar cat este necesar. E o lume bizara, pe care nu multi o accepta, dar o lume situata dincolo de lacomie, conformism, consum nesabuit.
Daca ii vezi cu nasul afundat in tomberon, te-ai gandi ca sunt muritori de foame, cersetori. Dar, daca ii intrebi ce fac, te vor chema langa cosul de gunoi si iti vor arata ce e in el: fructe si legume intacte, fainoase si alte alimente cu care ai putea pune linistit oala cu apa la foc. Iar, daca ti-ar servi ciorba fara sa iti spuna de unde au luat ingredientele, ai manca-o exact ca intr-un restaurant.
Carnea nu-i intereseaza. Lactatele, ouale – la fel. Freegan este un cuvant care vine de la „free” (liber) si vegan (veganismul exclude folosirea animalelor pentru mancare sau alt scop). Sunt freegani full-time si freegani part-time. Primii sunt foarte putini, al doilea grup este mai mare. Cel putin asa spune un austriac care a incercat aceasta viata si crede ca face un lucru util pentru Glob.
Aruncatul mancarii – deprindere de capitalist
„Visez sa am un Ferrari”, glumeste Felix Hnat, un austriac de 27 de ani care a povestit pentru evz.ro cateva dintre „deliciile” vietii de freegan.
„A fost o gluma”, aduaga el imediat. „Cea mai mare dorinta a mea ar fi o lume mai pasnica, cu mai putine razboaie, fara violenta, mai putine masini, fara animale ucise aiurea, un mediu sustenabil si cai alternative de organizare economica”.
E un vis maret, expus intre doua partide de „diving” prin gunoaie. Adica de cautat mancaruri in tomberon. Il intrebam cum il privesc oamenii cand face asta. „Nu e mare lucru. Oamenii indragesc ideea, deoarece, chiar daca si ei sunt consumatori, multora nu le place aceasta deprindere din capitalism, de a arunca lucrurile”, spune Felix.
Freegan cu jumatate de norma
In Austria, sunt vreo 10 freegani 100%. Acestia traiesc numai din hrana din tomberon, nu cumpara niciodata haine noi, unii merg pana la locui fara electricitate. Si vreo 300 de freegani ca Felix, cu jumatate de norma. „Merg sa caut mancare in tomberoane de vreo doua ori pe saptamana. Hainele si incaltamintea le am de mult timp. Si nu imi place sa cumpar lucruri noi”.
Felix lucreaza 50 de ore pe saptamana. Mult pentru un freegan. Pentru munca sa, primeste 1.000 de euro. „In Austria, salariul minim este de 700 de euro. Lucrez pentru o asociatie a veganilor, care lupta pentru drepturile animalelor. Totusi, 350 de euro imi sunt de ajuns. 150 pentru mancare, 200 pentru casa”. Felix doneaza suma ramasa.
Cu cosuletul de nuiele, la „cules” de vinete
Austriacul este vegan de la varsta de opt ani. De atunci, nu a mancat nici macar o data carne, lactate sau oua. Cautatul prin gunoaie este o preocupare mai tarzie.
„Mai intai, am hotarat sa incerc, dupa ce am auzit de la prieteni ca in tomberoanele supermarketurilor sunt multe alimente care pot fi inca folosite”. Si, de cand a vazut ca asa este, a decis sa revina cu cosuletul de nuiele la tomberonul supermarketului. E felul lui de a lupta cu consumismul si, crede el, de a da un exemplu.
Sursa: Evenimentul Zilei
