cometaUn nou studiu scoate la iveala faptul ca suprafetele de apa ale planetei noastre, precum marile si oceanele, s-ar fi putut forma in urma coliziunii Terrei cu o serie de comete, acum 3.85 bilioane de ani.

Cercetari indelungate au adus oamenii de stiinta la concluzia ca atat Pamantul, cat si alte planete, ar fi fost puternic afectate in urma coliziunilor cu anumite corpuri ceresti, eveniment pe care specialistii l-au numit Late Heavy Bombardment (Cel din urma mare bombardament).

Acest fenomen ar fi lasat in urma sa o Luna „desfigurata”, asa cum o stim, de neconfundat prin craterele ei vizibile. Insa ceea ce nu s-a clarificat este daca acele corpurile ceresti care au marcat suprafata Lunii au fost niste comete de „gheata” sau doar niste asteroizi pietrosi.

Ceea ce i-a intrigat insa pe experti a fost daca la momentul respectiv exista viata pe Pamant si, respectiv, apa. Pentru a elucida acest mister, Uffe Jorgensen de la Institutul Niels Bohr din Danemarca si echipa sa au intreprins un studiu in urma caruia s-a trasat ipoteza unui impact vital al planetei noastre nu cu asteroizi, ci cu o serie de comete. Danezii sustin ca in momentul coliziunii nu exista apa pe Pamant, insa cercetarile releva faptul ca fenomentul Late Heavy Bombardment ar fi creat conditii favorabile care sa permita ulterior existenta si conservarea apei pe Terra. Acesta ar fi fost, se pare, inceputul marilor si al oceanelor pe planeta noastra si nu este exclus ca apa pe care noi o bem sa contina inca urme ale acestui impact.

Un indiciu important in analiza acestui fenomen a fost iridiul, un metal rar intalnit pe Pamant, cu o temperatura de topire foarte inalta. Intrucat cometele si asteroizii contin in mare masura acest element chimic, echipa lui Jorgensen a masurat nivelul de iridiu din rocile de suprafata ale Groenlandei, considerate ca fiind unele dintre cele mai vechi roci din lume, datand de la Late Heavy Bombardment. Nivelul de iridiu depistat in rocile din Groenlanda a fost unul destul de mic si, dupa calculele danezilor, acesta ar fi provenit in urma coliziunii cu o serie de comete, nu cu asteroizi. „Impactul in urma ciocnirii cu o cometa este mult mai violent decat cu un asteroid, asadar componentele lansate in spatiu, incluzant iridiul, sunt mult mai mari”, sustine Jorgensen, justificand astfel nivelul scazut de iridiu din roci.

Rezultatele studiului au indicat cometele ca fiind principalii actori in fenomenul Late Heavy Bombardment, lucru care a mentinut ipoteza aparitiei marilor si a oceanelor ca urmare a topirii apei inghetate din componenta cometelor. In ceea ce priveste Luna, aceasta nu are apa deoarece gravitatia ei este cu mult mai mica decat cea a Pamantului, prin urmare ramasitele unei comete, inclusiv gheata, ar fi fost automat aruncate in spatiu.

In sustinerea acestei ipoteze a venit si astrobiologul Chandra Wickramasinghe de la Universitatea Cardiff din Marea Britanie, neimplicat in acest studiu. El considera ca impactul cometelor ar fi declansat nu numai existenta apei pe Pamant, dar si pe cea a vietii. Explicatia ar fi aceea ca si cea mai veche dovada a existentei vietii pe Terra dateaza tot de acum 3.85 bilioane de ani, ca si Late Heavy Bombardment. „Poate fi o coincidenta, dar, pentru mine, este o coincidenta mult prea mare”, afirma Wickramasinghe.

Cu aceasta afirmatie este pe deplin de acord si Jorgensen: „Late Heavy Bombardment a fost un accident”, afirma danezul, „daca nu s-ar fi intamplat, nu ar fi existat apa pe Pamant si nici viata”.

Sursa: http://www.nationalgeographic.com/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here