„Intr-un singur cuvant, as defini Ocolul Silvic Firiza prin. Un ocol silvic in care -raportat la celelalte unitati din judet-, regasesc cele mai multe din domeniile de activitate, invatate in scoala superioara pe care am absolvit-o.”, a marturisit Mihai Lesan, inginerul responsabil al compartimentului fond forestier.
In biroul sefului de ocol, am intuit, din primele momente mana de fier cu care Marius Sasarean conduce cele patru compartimente (fond forestier, regenerare a padurilor, de paza si protectie si compartimentul de productie) pe care le are in subordine. Clar si concis, transant si energic pare sa fie omul potrivit la „pomul potrivit”. Parca simteam avalansa, de date tehnice, ori indicatori silvici specifici, ce avea sa se reverse asupra noastra si ma pregateam sa-i explic ca demersul nostru consta in incercarea de a personaliza intrucatva activitatea ocolului silvic pe care il conduce. Nu stiu, daca a intuit, la randul sau, mica noastra problema gazetareasca, dar, ori prins de urgenta unor probleme administrative, ori dintr-o distinsa curtoazie, seful de ocol ne-a pus la dispozitie biroul sau si, si-a delegat autoritatea in favoarea a doi ingineri silvici, care, prin atitudinea pozitiva, si responsabila fata de munca lor au reusit sa ne acapareze cu totul. E vorba de sefii compartimentelor de fond forestier (ing. Mihai Lesan) si de cultura padurilor (ing. Radu Ogroniciuc).
Ocolul Silvic Firiza este situat in vestul judetului Maramures, pe versantul sudic al lantului muntos vulcanic Oas-Gutai, avand o suprafata de 10.800 ha din care 10.200 ha paduri proprietate publica a statului si aproximativ 600 ha paduri apartinand altor proprietari (composesorate, unitati de cult, persoane fizice). Aflat intre 220m altitudine (Platoul Baia Mare) si 1.307m (Vf. Ignis), teritoriul ocolului este situat din punct de vedere fitoclimatic in doua etaje de vegetatie; aproximativ 40% din suprafata in etajul deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete, iar restul in etajul montan-premontan de fagete. Acestor suprafete le sunt arondate 3 districte (Baia Mare, Blidari si Valea Neagra), carora le corespund 15 cantoane, conduse de cate un padurar, suprafata fiecarui canton diferind in functie de specific de la 500 ha la 1000 ha. Fagul este specia dominanta detinand aproximativ 70% din compozitia ocolului Firiza. Ca specii de esenta nobila mai deosebita, putem amintii paltinul de munte, frasinul, ulmul in unele locuri, iar diseminat respectiv sub 10% mai gasim cires salbatic si larice. Cu ocazia acestor precizari, mai aflam ca laricele nu este singurul rasinos care-si scutura acele iarna. „La noi in tara mai exista o specie de rasinos cu acest specific –chiparosul de balta, dar nu este o specie forestiera, personal am plantat acum vreo sase ani, la sediul Ocolului Baia Sprie, doua exemplare din care unul are cam 1,5m”, ne explica Mihai Lesan. Discutia cu cei doi ingineri silvici decurge firesc, in termeni accesibili. Ne dam seama ca acesti sunt pasionati de munca pe care o fac si reusesc repede sa ne transpuna in povestile padurilor pornite din semintele de molid, fag, gorun, carpen castan comestibil, paltin de munte, provenite din rezervatiile proprii, pana la obtinerea puietilor in solare si transplantarea acestora in pepiniere. Insotim cu ochii mintii copiii de clasa a V-a din cadrul Grupului Scolar C.D. Nenitescu din Baia Mare in actiuni educative, de informare, plantand gorun si stejar rosu pe Valea Borcutului si Frumusaua, sub indrumarea specialistilor din cadrul ocolului si a profesorilor coordonatori. „Am oferit acestei scoli puieti pentru plantarea unor garduri vii din molid. De altfel colaboram in fiecare an, prin parteneriatele incheiate, cu diferite unitati de invatamant. Anul acesta am executat lucrari de repicaje, pe parcursul a doua saptamani, cu elevii unei clase cu profil de silvicultura din cadrul liceului Emil Racovita din Baia Mare”, a precizat Radu Ogroniciuc.
Dintre activitatile principale care aduc venituri ocolului mentionam:
Valorificarea masei lemnoase pe picior si a masei lemnoase exploatata in regie proprie sau prin prestari servicii in sortimente calitative prin depozitul Cornesita. Sunt valorificate anual 40 mii mc masa lemnoasa;
O.S. Firiza detine 4 ha de pepiniere silvice cu specii forestiere si ornamentale, ce produc anual peste 850 mii bucati puieti forestieri si peste 200 mii puieti ornamentali cu valorificare. De mentionat ca aceasta pepiniera de puieti ornamentali are un standard ridicat de calitate si diversitate. Este singura pepiniera de stat din judet si se adreseaza atat persoanelor fizice cat si altor categorii de solicitanti;
Prin cele doua pastravarii proprii, Firiza si Blidar sunt valorificate anual 15 tone de pastrav curcubeu;
Fondul de vanatoare nr. 31 Valea Neagra asigura posibilitatea organizarii de vanatori la mistret, cerb, urs, caprior si rapitori. De asemenea exista oportunitatea practicarii pescuitului recreativ/sportiv in apele de munte nr. 3 Firiza si nr. 30 Lac acumulare Firiza;
Valorificarea fructelor de padure (castane comestibile, afine, zmeura, mure, maciese), a plantelor medicinale si ciupercilor comestibile (galbiori, hribi, creasta cocosului, buretii de fag) din fondul forestier;
Prin personalul specializat se asigura servicii de administrare si paza a fondului forestier proprietate a persoanelor fizice si juridice pe baza de contracte.
Ocolul Silvic Firiza este certificat FSC (Forest Stewardship Council), din primavara anului 2011, pentru 3 din cele 5 unitati de productie (UP) ale sale, anume pentru UP IV-Blidari, UP V-Valea Neagra si UP VI-Limpedea. Suprafata totala a padurilor cu valoare ridicata de conservare, in UP-urile certificate FSC, este de 1.177,8 ha. Ariile naturale protejate aflate in administrarea ocolului sunt:
Taul lui Dumitru – este o turbarie activa, cu o suprafata de 15 x 20 m, situat pe culmea dintre V. Sturului si V. Brazilor, monument al naturii;
Lespezi Chiuzbaia, care include si rezervatia fosilifera – depozitul fosilifer, cu o suprafata de 50 ha, este considerat unul cu cele mai bine conservate flore pliocene din Romania. Rezervatia este situata la poalele Vf. Ignis, in Groapa Chiuzbaii;
Situl „Natura 2000 – Arboretele de castan comestibil” din care cca 500 ha se afla pe teritoriul O.S. Firiza.
Intr-o scurta pauza de cafea (si tigara), aflam de la Mihai Lesan despre „smecheria” silvica a ghetariei. „Sa presupunem ca avem de impadurit o zona care este acoperita de zapada. Ce facem noi? Ca sa prelungim sezonul de vegetatie, prelungim explodarea mugurului terminal si ai mugurilor laterali ai puietului. In acest scop, noi, O.S. Firiza, punem acesti puieti intr-o constructie numita ghetarie care este practic un „beci” sapat in pamant, un „frigider” in care, la baza, se pune in primul rand, un strat format din gheata, iar in al doilea rand din pamant si din rumegus pentru pastrarea umiditatii. Constructia este inchisa etans din punct de vedere al luminii si astfel puietii sunt „pacaliti” ca, inca, nu a venit primavara. Procedeul poate sa prelungeasca pornirea vegetatiei cu pana la doua luni.”
La plecare facem o escala la pepiniera de puieti ornamentali a ocolului, situata, in Baia Mare, la intersectia strazilor Victoriei cu Valea Borcutului. Nu regretam de loc si petrecem momente bune pe potecile si aleile pepinierei intorcand capul in toate partile, admirand diversitatea de soiuri prezente. De fapt, aici, cred ca e ca la supermarket: intri cu o problema si iesi cu doua. La un moment dat, observand uimirea cu care priveam un soi de tulpini inalte de 4-5m, care aduceau mai degraba cu „betele ascutite” ale lui Vlad Tepes, se apropie de noi un domn in jur de 60 de ani, care politicos se prezinta si ne explica doct: „Ma numesc Andrei Fat si sunt directorul scolii din Desesti. Arborele care va atras atentia se numeste Paulownia Tomentosa si este un arbore originar din China. Numele vine de la o printesa rusoaica, Anna Pavlovna. A fost adus in Maramures, in 1985, de Dorel Chereches, tatal actualului primar al orasului. Este o planta ornamentala coplesitoare, are flori de culoare violacee, cu miros de levantica extraordinar. Caracteristica principala este cresterea vertiginoasa. Este o planta melifera deosebita, daca o albina, de exemplu…”, iar expunerea curge netulburata in continuare. Profitam de trecerea de la Paulownia la cultura trufelor si pastravului de fag, ne scuzam fata de distinsul profesor de romana si alergam spre redactie. Pe drum povestim de personalul atat de bine pregatit al O.S. Firiza, dar din pacate atat de putin numeric. Sunt sigur domnule Sasarean ca ati mai avea nevoie de oameni precum cei doi ingineri silvici cu care am stat de vorba. Ce sa faci insa, daca asa prevede organigrama Regiei Nationale a Padurilor Romsilva?
