La conferinta Natiunilor Unite de la Bali, care dezbate subiectul incalzirii globale, experienta Olandei este apreciata la justa ei valoare. Specialistii Tarilor de Jos in probleme de mediu sunt considerati modele de la care toata lumea are ceva de invatat. Olanda a reusit sa surprinda prin noi tehnologii de gestionare a deseurilor, dovedindu-se in masura sa combata deopotriva poluarea solului, a aerului si a apei.

Pentru ca cei peste 16,5 milioane de olandezi trebuie sa traiasca pe o suprafata totala de numai 41.500 de kilometri patrati, dintre care 18,4% este apa (asta in timp ce, romanii – de pilda – au la dispozitie peste 238.000 de kilometri patrati), locuitorii Tarilor de Jos si-au pus la punct tehnologii prin c-are sa-si protejeze terenurile, casele si viata.

Apa, desi pare sa fie din belsug, este fie prea sarata, fie prea poluata ca sa poata fi folosita de o-ameni. Dar au construit uzine de purificare si astazi, in toata Olanda, apa de la robinet este potabila. Terenurile, care mustesc de ape, sunt permanent monitorizate si, la cel mai mic semn de poluare sau degradare, sunt refacute si curatate, pentru a redeveni cultivabile.

Noua politica: „Sa facem loc apelor!”

In 1960, aproape to-ate apele Olandei erau poluate, iar terenurile se aflau la dispozitia proprietarilor, care le foloseau dupa cum aveau nevoie, fie ca tere-nuri agricole, fie ca te-renuri „industriale”, pe care se simteau indreptatiti sa-si depozitele deseurile sau sa arunce substantele to-xi-ce de care altfel nu puteau scapa. Situatia fiind disperata, incepand din deceniul sase al secolului trecut, Olanda a introdus primele legi de protectie a mediului.

Astazi, doamna Jacqueline Cramer, ministrul mediului si al planificarii terenurilor, vorbeste cu mandrie despre experienta tarii sale si ne asigura ca olandezii isi propun chiar mai mult. „Avem un program ambitios si coalitia pe care o reprezint a acceptat sa sustina viitoarele masuri ale guvernului, astfel incat, pana cel mai tarziu in anul 2030, sa reducem poluarea la numai 30% din nivelul inregistrat in 1990, nivel considerat ca referinta pentru toate masurile ce vizeaza reducerea poluarii si stoparea incalzirii globale”, spune Cramer.

Este Olanda in pericol mai mare decat alte tari? „Da si nu”, raspunde ministrul. „Ne-am pro-pus o noua strategie: in loc sa tot ridicam diguri de protectie im-potriva inunda-tiilor, vrem sa oferim apelor locuri special amenajate, prin care sa poata curge sau in care sa fie stocate, in cazul unor situatii exceptionale”, precizeaza doamna Cramer.

Daca tot este, s-o folosim!

Noul concept se bazeaza pe faptul ca apele suplimentare vor fi folosite pentru producerea de energie, pentru cu-ratirea terenurilor si, in scop arhitectonic, pentru cresterea valorii imobiliare a locuintelor olandeze. „Toate casele cu vedere spre canale au valori cu cel putin 40.000 de euro mai mari, numai pentru ca pe geam se vede un firicel de apa care curge”, spune si Herman Huisman, consilierul doamnei ministru pe probleme de gestionare a deseurilor si reducere a poluarii.

„Apa e noul spatiu verde. In plus, prin curatirea ei se obtin substante organice importante, ce pot fi folosite drept biocombustibil in marile incineratoare de deseuri organice. Acestea produc mai multa energie electrica decat consuma si furnizeaza agent termic pentru orasele langa care sunt construite”, spune Huisman.

Cand va creste nivelul oceanului planetar

Olandezii nu se simt in pericol. Sigur, specialistii au mereu in vedere riscurile si, cel putin pana in prezent, sistemul de diguri asigura protectia terenurilor olandeze pana la o crestere cu 60 de centimetri a nivelului oceanului. Dar, cum pana si cele mai negre previziuni arata ca acest nivel s-ar putea atinge abia la sfarsitul secolului, pana atunci Tarile de Jos nici nu sunt amenintate cu disparitia.

Totusi, strategia celor din Amsterdam ia in calcul chiar si modificari surprinzatoare ale climei, care s-ar putea dovedi mai nabadaioasa decat cred – in prezent – specialistii. De aceea, noile case construite in Olanda vor fi case plutitoare.

Fiecare locuinta va avea o curte, un garaj si acareturi agricole, ca si in prezent, dar fundatia intregului ansamblu va fi asigurata prin plasarea, inca de la inceput, a unor containere ce pot fi umplute cu aer, pentru a asigura plutirea.

Deocamdata, reducerea poluarii

Desi sunt obligati sa ia in calcul cele mai crunte previziuni, specialistii olandezi sunt optimisti si considera ca, probabil, nu se va ajunge niciodata atat de departe.

„Lumea a devenit constienta de dezastrele pe care le provoaca schimbarea climei si sunt convins ca omenirea va reusi sa reduca poluarea astfel incat nimeni sa nu aiba probleme din cauza efectului de sera”, e de parere Henk Rieff, coordonatorul programului de cooperare internationala in domeniul noilor tehnologii de mediu. Deocamdata, Olanda are drept prioritati mai buna gestionare a deseurilor, curatirea terenurilor poluate si, mai ales, managementul apelor uzate.

Noile uzine de tratare a apelor potabile cu ultraviolete, in loc de clor, de ardere a deseurilor organice (extrase din gunoaie si ape murdare) sau de spalare a terenurilor poluate cu metale grele dovedesc din plin preocuparea si interesul cu care sunt tratate aceste probleme in Tarile de Jos.

Trenul trece pe sub minister

Fostele mori de vant, simbolurile Olandei, sunt astazi doar muzee
Fostele mori de vant, simbolurile Olandei, sunt astazi …
Guvernul si Parlamentul Olandei nu-si au sediile la Amsterdam, adica in capitala, ci la Haga, al treilea oras ca marime al tarii. Cea mai spectaculoasa cladire dintre cele oficiale este cea a Ministerului Mediului, care a fost ridicata chiar peste calea ferata.

„Am vrut sa fim siguri ca angajatii nostri nu polueaza cand vin la serviciu”, explica zambind consilierul Huisman. „Asa au p-o-sibilitatea sa vina cu trenul”, mai spune el.

Cladirea e plina de palmieri uriasi si are chiar un bananier, asa cum putine gradini botanice din lume au. Toti angajatii fac glume despre „parterul care este situat la etajul patru”, pentru ca pe la etajele inferioare trece linia ferata, dar vin la munca… pe biciclete.

Zeci de mii de biciclete sunt parcate langa ministerele Olandei, iar posesorii lor sunt foarte mandri ca nu polueaza atmosfera folosind masini, chiar daca uneori e greu sa vii la servicu in costum, pe ploaie si pe bicicleta.

„Gunoiul e o materie prima pretioasa”

Un inginer albit pe la tample, W. M. Sierhuis, cel care a ridicat prima centrala electrica din lume ce func-tio-neaza arzand gunoiul me-na-jer si malul extras din ape-le poluate, e foarte volubil si ne explica vesel ca incineratoarele, daca sunt bine construite, reprezinta adevarate mine de aur pentru marile orase. Uneori chiar la propriu.

La Uzina electrica din Amsterdam, unde functioneaza „copilul tehnologic” al domnului Sierhuis, se proceseaza anual 910.000 tone de gunoi biologic (adica relativ curatat de sticle si pungi de plastic) si se obtine un profit anual de 100 milioane de euro! Sa faci curatenie si sa ai profit pare o realizare incredibila, dar olandezii au dovedit ca aproape orice este posibil.

Uzina de procesare a gu-noiului produce 545 de gi-gawati si furnizeaza agent termic pentru unul dintre cartierele orasului, New West, generand 50.000 de gigajouli anual. Peste 120 de birouri si 25.000 de case sunt alimentate cu caldura obtinuta din arderea gunoiului biologic si a mizeriei extrase din apele murdare.

Tinta finala: poluare zero

Deocamdata, numai 99% din gunoaiele colectate in Amsterdam sunt fie reciclate (precum plasticul, care e-ste exportat in China, sau sticla – ce ajunge direct in topitorii), fie arse, procentul de 1% ramas fiind singura parte ce ajunge la asa-zisele gropi de gunoi. De fapt, acestea nu sunt nici gropi, iar de gunoi, nici vorba! Ceea ce nu poate fi refolosit, dar nici ars, si anume materialele rezultate din demolari sau din refacerea drumurilor, se zdrobeste fin si se reincorporeaza in fundatii, atat in constructia de imobile, cat si in cea de drumuri.

„In cel mult doi ani, rezolvam noi si procentul acela”, ne asigura inginerul Sierhuis, care are zeci de inventii in domeniul reciclarii materialelor. „In Olanda punem accent pe inovatii si ne-am obisnuit sa gandim constructiv si ecologic”, mai spune el. „Nu exista gunoi, nu exista produse care pot fi aruncate. Nimic nu se arunca. Totul se transforma”, mai adauga el plin de optimism.

Peisaje idilice, aproape incredibile

Unde se vede tot acest efort pentru a convietui in acord cu natura? In primul rand in curatenia care domneste peste tot. Fiecare casa e frumoasa, campurile arata de parca ar fi terenuri de fotbal bine intretinute, iar prin ferestrele mari si curate poti privi nestingherit cum traiesc si muncesc oamenii acestei tari.

Nici macar parlamentul n-are nimic de ascuns si, din strada, poti vedea cine ia cuvantul si cum voteaza alesii poporului. Pentru cei veniti din alte tari, verdele ierbii, vitele care pasc peste tot linistite, lebedele de pe canalele din Amsterdam si gastele din centrul orasului Haga, alaturate peisajelor cu mori de vant si c-ase plutitoare alcatuiesc un peisaj aproape prea frumos ca sa fie adevarat.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here