Agricultura Romaniei a avut o evolutie deloc constanta in ultimii ani, cu bune si rele, provocate mai ales de clima, dar si de consecintele colaterale cum ar fi daunatorii „activati” de conditiile de mediu, dar si – evident – de subfinantarea cronica a fermierului roman. In dorinta de a-si limita pagubele, agricultorul roman este dispus sa recurga chiar si la solutii radicale, una din acestea fiind organismele modificate genetic, asa-numitele OMG. In cazul de fata este vorba despre plante agricole care au fost alterate genetic pentru a rezista la daunatori si boli, sau pentru a absorbi mai usor diverse pesticide care, altfel, ar avea un efect redus.
Dan Barboi
De ce OMG? Si de ce nu?
Raspunsul este simplu: Pentru ca aduc profit! Astfel, potrivit fostului ministru al Agriculturii, Valeriu Tabara, alimentele de baza ar putea fi cu pana la 60% mai ieftine daca plantele modificate genetic s-ar putea cultiva cu acceptul Uniunii Europene, iar fara biotehnologie nu va putea fi evitata scumpirea alimentelor, la nivel global.
„E vorba de oferirea unor cantitati sporite de alimente. (…) La realizarea productiilor cu aceste biotehnologii, preturile sunt mai mici cu pana la 60%”, a explicat Tabara intr-un interviu acordat Realitatea TV. De altfel, Valeriu Tabara nu a facut niciun secret din colaborarea sa cu americanii de la Monsanto, pionierii tehnologiilor de modificare genetica.
Evident, marii fermieri sunt primii adepti ai OMG, pentru ca ele presupun costuri mult mai mici decat ale plantelor crescute natural, productiile sunt mai mari si cantitatea de ingrasaminte este mai mica.
Reflectand acest entuziasm de data recenta, suprafata cultivata cu plante modificate genetic a crescut in 2010 cu 10 % la nivel mondial si se estimeaza ca 40 de tari le vor cultiva pana in 2015, pe o suprafata totala de 200 de milioane de hectare.
In prezent, 10 state au deja peste un milion de hectare de culturi modificate genetic, cea mai puternica prezenta in acest top fiind SUA cu aproximativ 70 de milioane de hectare la nivelul anului 2011. De asemenea, americanii sunt si cei mai ferventi militanti pentru plantele modificate genetic, fiind binecunoscuta controversa pe aceasta tema dintre Washington si Uniunea Europeana, care a fost multa vreme reticenta si de-abia acum se „deschide” catre o aplicare pe scara larga a OMG. Astfel, sub impactul crizei si in incercarea de a revitaliza economia europeana, autoritatile de la Bruxelles negociaza un nou acord comercial cu SUA care, printre altele ar relaxa si restrictiile privind OMG, oferindu-le fermierilor americani noi piete de desfacere.
Mai demult, in toiul scandalului Wikileaks, documente facute publice cu aceasta ocazie dezvaluiau in 2011 ca Statele Unite au facut presiuni mari la Bruxelles pentru a permite intrarea OMG pe pietele europene, unii ambasadori propunand chiar ca statele ce se opun sa fie pedepsite.
„Inventam viata, fara sa stim ce este ea de fapt”
Dar de unde oare vine aceasta opozitie la organismele modificate genetic? Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie sa facem o scurta incursiune in istoria agriculturii. Anumite forme de manipulare genetica se practica de milenii, de cand taranii au produs si selectat noi varietati de plante, insa respectand pamantul si legile naturii.
Hibridarea si altoirea speciilor de plante cultivate, practicate „de cand lumea” nu reprezinta nimic altceva decat o forma ecologica de manipulare genetica, insa prietenoasa cu mediul, cu plantele respective si – in ultima instanta, cu organismul uman.
Problemele serioase au aparut in ultimele decenii, cand laboratoarele au intervenit agresiv in bagajul genetic al plantelor agricole, provocand modificari cu efecte in cel mai bun caz necunoscute asupra consumatorilor, iar in cel mai rau caz absolut nocive.
Astfel, potrivit expertului nutritionist Gheorghe Mencinicopschi, „inventam viata, fara sa stim ce este ea de fapt”. „Un OMG este o noua entitate vie, creata de om, o fiinta care nu a existat in contextul natural al fiintelor vii din biosfera pamantului.” Noi fiind, ele nu au trecut testul timpului, iar efectele lor asupra organismului sunt inca putin cunoscute.
Recent, au aparut studii care acuza anumite specii de plante modificate genetic caproduc boli grave la om.
In 2011, asociatia Agent Green, un ONG pentru protectia mediului, a cerut interzicerea importului si cultivarii porumbului modificat genetic MON810, in urma unui studiu realizat de Universitatile din Rouen si Caen care arata ca aceasta specie – cultivata si in Romania – prezinta semne de toxicitate pentru rinichi si ficat, precum si efecte nocive asupra inimii, glandelor suprarenale si splinei pe animalele testate.
Un al doilea motiv il reprezinta efectele imprevizibile asupra mediului pe care le poate avea o specie noua. Astfel, potrivit Eco Ruralis, multe insecte care se hranesc in mod natural cu daunatorii plantelor de cultura pot muri atunci cand consuma daunatori de pe plante modificate genetic.
Iar un al treilea motiv – mai putin cunoscut – este de natura legala, deoarece firmele producatoare de OMG, cum sunt Monsanto, Dupont sau BASF, au impus drepturi de autor asupra semintelor modificate genetic. Astfel au aparut deja situatii in care aceste companii au actionat in judecata fermieri ale caror culturi traditionale fusesera „infestate” de seminte „cu copyright” purtate de vant. Mai mult chiar, odata ce recurg la seminte modificate genetic, fermierii isi pierd dreptul de a refolosi la culturile urmatoare semintele obtinute din prima recolta, si vor trebui sa cumpere semintele in fiecare an de la companiile producatoare.
Citeste mai departe pe www.financiarul.ro
