Schimbarile climatice anuntate de tot mai desele iesiri din norma ale anotimpurilor cu efectele lor daunatoare asupra recoltelor ii determina pe specialisti sa gaseasca solutii pentru a feri generatiile viitoare de problemele penuriei de alimente.
In paralel cu eforturile privind constientizarea problemelor ridicate de incalzirea globala si punerea in aplicare a politicilor menite sa conduca la intirzierea si limitarea efectelor acesteia sint cautate culturile capabile sa asigure recolte cu randamente multumitoare chiar si in conditiile schimbarilor de clima.
Aceste culturi pe care cei din viitor, daca nu cumva chiar noi, vor conta pentru asigurarea hranei zilnice vor fi culturi adaptate la schimbarea de mediu.
Intrebarea “cine se ocupa de adaptare” este una cu doua raspunsuri valabile. Plantele adaptate pentru a face fata schimbarilor climatice ale viitorului pot fi produsul modificarilor genetice realizate in laborator. In acest caz cercetatorii sint cei care creeaza plante capabile sa reziste la inghet, seceta sau alte fenomene extreme. Adaptarea insa poate fi si produsul selectiei naturale. In acest caz cercetatorii sint cei care doar identifica varietatile si soiurile “alese” de Mama Natura.
Proiectele din prima categorie, cea a OMG-urilor, adica a organismelor modificate genetic se bucura de o intensa mediatizare si datorita polemicilor pe care acestea le stirnesc intre cercetatorii care le conduc si sustinatorii alimentatiei sanatoase, adepti ai consumului de produse naturale. Cele din cea de a doua se bucura de mai multa si nemeritata discretie.
Intr-o postare pe blogul Climate Change Agriculture and Food Security, Jeremy Cherfas biolog si jurnalist stiintific vine sa repare un pic lucrurile prezintand publicului proiectul “Seeds for Needs”
Proiectul “Seeds for Needs” este coordonat in Etiopia de Carlo Fadda, cercetator principal in cadrul Bioversity International. “Provocarea pe care ne-o asumam este” spune cercetatorul in descrierea proiectului “de a identifica acele varietati pre-adaptate si de a le disemina astfel incat acestea sa poata satisface nevoile fermierilor”. In Etiopia proiectul utilizeaza tehnologia GIS (Geographic Information System) pentru a identifica soiurile si varietatile ale caror date genetice le fac sa dea randamente bune.
Au fost testate deja peste 12.000 de loturi de grau arnaut (Triticum durum) si orz (Hordeum) fiind selectate cele mai promitatoare 100 de varietati. Acestea au fost testate in cadrul fermelor plasate in trei situri alese potrivit caracteristilor similare cu cele propuse de scenariile de schimbare climatica. Printre ele, spera Fudda, se vor gasi si acelea care sa fie atat pe placul fermierilor dar si rezistente la schimbarile climatice.
