ONG-urile acuza Chevron de incalcarea acordului de mediu

 ONG-urile acuza Chevron de incalcarea acordului de mediu

ONG-urile acuza Chevron de incalcarea acordului de mediu

Organizatiile sustin ca apa din foraj nu este colectata corespunzator si au actionat in judecata compania americana
Mai multe ONG-uri sustin ca Chevron a incalcat acordul de mediu obtinut pentru explorarea gazelor de sist din zona Barladului si ca in zona de foraj a primei sonde de la Pungesti sunt balti cu apa maronie. Organizatiile sustin ca au atacat in instanta compania Chevron pentru nerespectarea acordului de mediu, maine fiind primul termen stabilit in dosar.

George Epurescu, presedintele Asociatiei „Romania fara ei”, ne-a declarat, intr-un interviu: „Avem un film realizat recent, langa perimetrul in care foreaza Chevron la Pungesti. Se vede cum, probabil din bazine ingropate, se scurge o apa de culoare maronie. Acordul de mediu prevede ca Chevron trebuie sa amenajeze niste diguri la marginea perimetrului tocmai pentru a nu deversa sub nicio forma apa folosita la foraj. Acum Chevron foreaza pentru prima sonda. La foraj, este nevoie, conform acordului de mediu obtinut de companie, de 1500 mc de apa pentru noroiul tehnologic si 500 mc pentru turnarea cimentului necesar construirii putului. Nu stim de unde iau apa. In acordul de mediu, cei de la Chevron spun ca o vor cumpara de la Aquavas Negresti, dar directorul acestei companii a declarat, recent, in presa locala, ca nu exista un astfel de contract cu Chevron. Oricum, Chevron este in afara acordului de mediu. Au patru puturi de apa forate in interiorul perimetrului – doua la 85 de metri adancime si doua la 15 metri, desi acordul de mediu prevede ca acestea sa fie facute in afara perimetrului de explorare, pe o raza de 1,5 km”.

Domnia sa ne-a precizat ca, ulterior obtinerii acordului de mediu si autorizatiei de constructie, Chevron a cerut si obtinut avizul Apelor Romane Barlad sa foreze aceste puturi de apa. Presedintele Asociatiei „Romania fara ei” afirma: „Cand se foreaza un put de monitorizare, exista acea autorizatie de mediu care trebuie obtinuta. Aici ilegalitatea este dubla pentru ca, desi exista un proiect aprobat, ei trebuie, in interiorul proiectului sa solicite aceste autorizatii pentru puturile de apa. Ori Chevron stia ca va fi atacat si ca nu va obtine acordul de mediu din cauza acestor puturi forate in interiorul perimetrului. Iar faptul ca Apele Romane a dat aviz de gospodarire este pentru ca institutia stie ca nu mai putea elibera avizul de mediu pentru ca exista deja un acord”.

In opinia ONG-urilor, acordul de mediu este dat pentru proiecte de anvergura, iar autorizatiile – pentru lucrari mici.

George Epurescu afirma ca in afara acordului de mediu, nu se mai elibereaza alte autorizatii si ca acest document ar fi trebuit sa contina de la inceput datele etapelor si amplasamentele tuturor lucrarilor.

Domnul Epurescu ne-a explicat: „Chevron nu are de unde sa ia apa necesara explorarii. 2 milioane de litri pentru o sonda costa ceva. Acum ei au apa gratis. Sunt cos¬turi mari pentru o sonda. Este 5 lei mc de apa la Aquavas Negresti, plus costul de transport la perimetru. Vorbim de peste 10 milioane de lei pentru o sonda. Ori Chevron va realiza, in perimetrul Barlad, in faza de explorare, 2.400 de sonde”.

Potrivit calculelor activistului, dincolo de apa necesara numai realizarii forajului si a cimentului pentru putul sondei, compania americana are nevoie de 20-30 milioane litri pe sonda, pe fracturare: „Se fac 18-20 de fracturari pe sonda, ori 30 de milioane mc de apa, inseamna 600 milioane de litri pentru o singura sonda. Rezulta ca necesarul total este enorm, iar gradul de recuperare al apei injectate in sonde este de circa 10%”.

Oficial, companiile care exploa¬tea¬za gazele de sist sustin ca recicleaza aceasta apa in mediu controlat, ca au redus substantial substantele injectate pentru fracturare si ca riscul de contamirare a panzei de apa freatica a scazut. Insa, George Epurescu sustine: „In SUA, activistii au urmarit cisternele care deversau apa din fracturari pe marginea drumului. Au luat probe si au cerut Congresului american sa ceara companiilor sa dezvaluie substantele. In total, sunt 700 de substante introduse in apa pentru fracturarea hidraulica. Fizic si chimic, s-a pus problema de ce este nevoie sa amesteci atatea substante. Acest amestec toxic ramane in pamant in proportie de 80-90%, conform ultimelor studii. Iar apa recuperata iese cu bucati de sist si amestecata cu substante si cu greu poate fi epurata”.


Domnia sa ne-a spus ca circula o teorie a conspiratiei, dar care nu poate fi probata. Conform acestei teorii, George Epurescu spune ca, tehnica de extractie a gazelor de sist fiind scumpa, companiile ar fi introdus si deseuri de la fabricile chimice care platesc bani grei pentru depozitare, inclusiv substante foarte periculoase. „Nu exista o logica, nici fizica si nici chimica pentru care introduci 700 de substante in amestecul de foraj”, apreciaza activistul.

ONG-urile care lupta impotriva fracturarii hidraulice au pe rolul instantelor multe actiuni introduse impotriva autoritatilor si a Chevron. Presedintele Asociatiei „Romania fara ei” afirma ca, pe instanta de fond, a fost castigata mentinerea hotararii Consiliului Local Suletea de a interzice fracturarea hidraulica pe raza localitatii. „De asemenea, am contestat acordul de mediu si asteptam termen pentru suspendarea acordului petrolier de la Barlad, urmand ca, in 2-3 saptamani sa depunem si actiunea pe fond de anulare a acestuia. Am cerut anularea acordului petrolier pentru ca gazele de sist nu se regasesc in Legea Petrolului si, in consecinta, Hotararile de Guvern care le aproba sunt ilegale”.
Autoritatile si Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) sustin ca legea nu face distinctie intre tipurile de gaze si ca nu avem nevoie de o legislatie speciala. George Epurescu ne-a declarat: „In legea petrolului, exista o definitie a gazului, care au o anumita formula chimica. Exploatarea resurselor de acest tip se face in functie de zacamant. Deci legea se refera la zacamant, nu la tipul de gaz. In functie de zacamant se stabileste tehnica de extractie”.

De asemenea, ONG-urile considera ca gazul de sist nu presupune o industrie extractiva pura, ca la cel clasic, ci este o combinatie intre minerit si industria extractiva (gazul nu iese singur, ci trebuie sa faci fracturare hidraulica a rocilor ca sa fie eliberat).

Autoritatile si oficialii ANRM sus¬tin ca faza de explorare a gazelor de sist nu difera de precedurile similare de la explorarile clasice, dar George Epurescu sustine contrarul: „Parlamentul European, Comisia Europeana, ANRM si Chevron spun ca in faza de explorare, parametrii tehnici sunt determinati prin fracturare experimentala. De aceea Comisa a recomandat intarirea legislatiei de mediu, transparenta si realizarea unor studii de impact. Asta ne duce la ilegalitatea acordului de mediu. Legea stipuleaza ca daca investitia se face in etape, atunci acordul trebuie sa fie emis pentru tot proiectul, inclusiv pentru exploatare si dezvoltare, ceea ce ar fi presupus realizarea studiului de impact. Dar autoritatile noastre nu au facut acest lucru, dand un acord doar pentru explorare. Mai mult decat atat, acordul este doar pentru partea explorarii care nu include fracturarea! Ceea ce reprezinta o alta ilegalitate pentru ca nu ai voie sa spargi acordul pe faze”.

Activistul acuza Agentia de Mediu ca, in acest fel, s-a spalat pe maini de responsabilitatea controlului explorarii si a fracturarii hidraulice: „In realitate, Chevron nu mai are nevoie de alte acorduri pentru fracturare deoarece detin deja unul, iar legis¬latia nu mai cere studiu de impact pentru inceperea exploatarii. Aici a fost pacaleala si de aceea ONG-urile au atacat documentul in instanta”.

Ieri, Chevron a anuntat ca a inceput forajul de explorare a gazelor de sist in comuna vasluiana Pungesti, dupa cinci luni de la demararea lucrarilor de amenajarea a platformei pe care este amplasata sonda, compania sustinand ca lucrarile se des¬fasoara „intr-un mod sigur si responsabil fata de mediul inconjurator”. Lucrarile de explorare a gazelor de sist sunt derulate de Chevron in extravilanul satului vasluian Silistea din comuna Pungesti, fiind prima zona din Romania unde compania petroliera a inceput prospectiunile pentru identificarea unor posibile zacaminte neconventionale, potrivit Mediafax.

Un comunicat al Chevron arata: „Confirmam inceperea activitatilor de foraj la sonda de explorare din apropierea satului Silistea, comuna Pungesti, lucrari care au demarat dupa finalizarea tuturor verificarilor de siguranta si performanta. Sonda va fora continuu pana cand va ajunge la adancimea dorita, de aproximativ 4.000 de metri. Se vor face diverse masuratori si vor fi luate probe de roci pentru a determina daca gazul natural este prezent, precum si modul in care acesta poate fi produs. Prioritatea noastra este ca aceste activitati de foraj sa se desfasoare intr-un mod sigur si responsabil fata de mediul inconjurator, in conformitate cu acordurile de mediu pe baza carora operam. Instalatiile Chevron sunt proiectate pentru a proteja apele subterane pe toata durata de viata a sondelor, avand un design robust si fiind continuu testate pentru verificarea integritatii. Puturile de foraj Chevron au mai multe straturi de otel si ciment, care creeaza o bariera ce protejeaza apele subterane, prin pastrarea fluidelor si hidrocarburilor in gaura de sonda”.

Reprezentantii Chevron spun pe toata durata lucrarilor de foraj si dupa finalizarea acestora vor fi prelevate probe de apa din cele patru puturi de monitorizare existente in interiorul platformei pe care este amplasata sonda: „O conditie a sistemului Chevron de gestionare a apelor presupune construirea unor puturi pentru monitorizare in cadrul platformei sale. Chevron va colecta mostre din aceste puturi pentru a monitoriza calitatea apei inainte, in timpul si dupa finalizarea operatiunilor de foraj. Rezultatele acestor teste vor fi puse la dispozitia autoritatilor din domeniu”.

Sonda de explorare a gazelor de sist este amplasata in extravilanul comunei Pungesti, la 650 de metri de satul Silistea si 950 metri de satul Pungesti. Suprafata totala pe care se va intinde platforma de extractie este de 20.298 de metri. Consumul total de apa folosita in procesul de foraj este de aproximativ 35.000 litri pe zi, necesarul de apa fiind asigurat din surse externe, si nu din panza freatica, in baza unui contract semnat cu o firma autorizata, mai afirma sursa citata, care sustine ca apa este transportata cu cisternele si depozitata in rezervoarele amplasate in incinta platformei betonate.



7 Mai 2014 - Sursa: Bursa.ro



Articole recente:
@Recomandari
ciolos
6 aprilie 2016
Evenimente ecologice
adopta-o-casa-6-e1434456234818-820x300
28 martie 2016
Schimbari climatice
In 2016 s-a inregistrat cea mai calda luna ianuarie din istoria masuratorilor meteorologice
22 februarie 2016
Energie regenerabila
Producerea energiei regenerabile - tot mai la îndemână
19 februarie 2016
Colectare Deseuri
ONG
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
19 februarie 2016
Fondul forestier
Drujbele si excavatoarele distrug padurile virgine chiar in acest moment
19 februarie 2016
Alimentatie
Merele, roșiile și portocalele conțin cele mai multe pesticide
17 februarie 2016
Agricultura ecologica
Raport: Pesticidele din hrana bebelușilor: morcovi, caise, pătrunjel cu ciprodinil, clorpirifos, carbendazim
17 februarie 2016
ONG
16 februarie 2016
Protectia Mediului
Alimentatie
16 februarie 2016
Energie regenerabila
16 februarie 2016
Biodiversitate
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
16 februarie 2016
Biodiversitate
Acvila țipătoare Arlie se întoarce în Brașov. Vine din Namibia și parcurge 25.000 de kilometri
16 februarie 2016
Sanatate
Cum sa-ti prepari pasta de dinti BIO acasa
16 februarie 2016
Stop Abandonului
Masini ecologice
16 februarie 2016
Case Pasive
A stat 10 ani in India si a venit in Moldova cu ideea unei case ecologice: O locuinta din paie
15 februarie 2016
Alimentatie
Ministrul Agriculturii: O parte dintre produsele pe care le consumam sunt otravite
14 februarie 2016
Controlul poluarii
Peste 5,5 milioane de decese premature, cauzate de poluarea aerului în 2013
14 februarie 2016