Una dintre marile calitati ale speciei Homo Sapiens este dorinta de cunoastere, de explorare necontenita. Incercand sa raspunda nedumeririlor care au framantat-o de-a lungul istoriei sale, umanitatea a gasit elementul dinamizator care a ajutat-o sa depaseasca momentele de inertie si inchistare, dar, in egocentrismul sau, omul a visat dintotdeauna stapanirea planetei pe care traieste. In loc sa-si adapteze nevoile la conditiile naturale, a incercat sa adapteze si sa modifice naturalul, in functie de necesitatile sale. Acum, plateste.
Dreptul la un mediu ambiant sanatos, adica dreptul de a fi sanatos, este un drept elementar pe care multi cetateni nu il cunosc sau caruia nu ii acorda importanta necesara. Nu realizeaza ca de el depind de fapt viata, sanatatea si bunastarea proprie si a generatiilor viitoare. Problemele de mediu sunt insuficient percepute deoarece in Romania, mai ales in ultima jumatate de secol, nu a existat o informare pe aceasta tema, problema fiind negata. Au urmat schimbari socio-politice, socio-economice, socio-culturale, iar problemele de mediu au fost eclipsate de factorii socio-politici si socio-economici, mai interesanti, dar nu neaparat mai importanti, pentru ca din problemele de mediu deriva o buna parte din cele de sanatate, sociale si economice.
In orasele sufocate de beton, fier si sticla, in contextul schimbarilor climatice si reducerii drastice a zonelor verzi, „devorate” de continua expansiune urbana si de nevoia acuta de spatiu, este indispensabila identificarea unor solutii care sa diminueaze si sa compenseze efectele acestora, care sa garanteze existenta si mentinerea naturalului.
Asigurand o oaza de racoare, oxigen si verdeata, un spatiu de recreere, gradinile si chiar parcurile suspendate reprezinta una dintre solutiile vizionare,.
Pe terasele cladirilor se pot realiza gradini, plantand arbusti de tuia si rasinoase, arbori pitici sau chiar vegetatie exotica. Se pot amplasa chiar si fantani arteziene. Astfel de gradini pot fi construite pe orice cladire, chiar si pe un bloc obisnuit, realizarea lor fiind conditionata de existenta unei terase sau a unui spatiu deschis. De asemenea, trebuie expertizata rezistenta plafonului. Deoarece gradinile trebuie udate in permanenta, inainte de a fi construite, trebuie refacuta hidroizolatia si realizat sistemul de colectare a apelor – pluviale si/sau de irigatie. Irigatia spatiilor verzi se poate asigura in mod clasic, cu un furtun, dar si prin intermediul aspersoarelor, in cazul teraselor de zeci de metri patrati. O asemenea gradina de pe bloc ar putea fi ca un parculet, unde pot fi petrecute de locatari ore libere intr-un ambient placut si inverzit.
Dupa realizarea unei astfel de gradini, temperatura scade sensibil in interiorul cladirii. Va fi absorbita din ce in ce mai multa apa de ploaie, care va improspata si racori aerul in perioadele de seceta si canicula.
Dezavantajele – costurile relativ crescute pentru amenajarea unei gradini, amenajarile speciale ale plafoanelor, transformarea cladirilor vechi in unele pretabile acestui tip de amenajare, nu ii descurajeaza, insa, pe doritorii de verdeata, chiar daca aceasta se gaseste pe terasa blocurilor.
Germania are gradini pe aproximativ 20 la suta din terasele blocurilor, de la mici gradinite pana la amenajari complexe, cu specii de plante exotice si copaci de mici dimensiuni, intr-un ansamblu floral ametitor. Modelul german este preluat si de alte state europene sau de Statele Unite.
In Romania, conceptul de gradina amenajata pe terase si acoperisuri de cladiri este nou. Imbucurator este faptul ca sunt din ce in ce mai multi doritori, iar proiectele cartierelor rezidentiale moderne prevad asemenea amenajari, contribuind, nu atat sub aspect estetic, cat sub aspect ecologic la imbunatatirea conditiilor de viata.
Director Executiv – Dr. Ing. Monica Daniela Mateescu – ARPM Craiova
Cons. Robert Georgescu – Comunicare – Relatii Publice – ARPM Craiova
Sursa: Infomediu Europa
