Presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, Serban Tiganas, a declarat pentru HotNews.ro ca initiativa legislativa de la Camera Deputatilor prin care se permite construirea pe 85% dintre spatiile verzi retrocedate este defavorabila interesului public, favorizand disproportionat interesele private ale proprietarilor in contextul in care starea generala a spatiilor publice si in special a spatiilor verzi este proasta atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ. Serban Tiganas le cere initiatorilor sa renunte complet la aceasta propunere.
„Propunerea legislativa arunca in aer protectia care a functionat in ultimii ani asupra spatiilor verzi identificate ca atare in planurile urbanistice ale localitatilor, deschizand calea catre anularea si epuizarea lor completa. Interesul public este complet ignorat prin aceasta propunere, iar masurile compensatorii propuse sunt vagi si inoportune. Obligatia amenajarii unui spatiu echivalent este imposibil de aplicat, in conditiile in care „echivalent” ar trebui sa insemne cu acelasi rol in oras, in aceeasi pozitie si nu doar de aceeasi suprafata. Amenajarea insasi este o referinta vaga la o actiune care nu este nici conditionata ca termen, nici determinata valoric si calitativ, in Romania unde spatiile verzi amenajate nu au in general nici pe departe calitatea spatiilor verzi publice din tarile europene cu cultura avansata a calitatii mediului construit”, explica Serban Tiganas.
Acesta cere initiatorilor sa renunte la aceasta propunere si sa gaseasca alte metode de a-i despagubi pe fostii proprietari.
„Propunerea de modificare este defavorabila interesului public, favorizand disproportionat interesele private ale proprietarilor in contextul in care starea generala a spatiilor publice si in special a spatiilor verzi este proasta atat din punct de vedere cantitativ, la nivel european, cat si din punct de vedere calitativ, prin comparatie cu satisfactia cetatenilor din orasele europene. Recomandan renuntarea completa la aceasta masura si cautarea de alte forme de incurajare a dezvoltarii si introducerii in circuitele economice ale terenurilor retrocedate, juste pentu noii proprietari, dar care sa nu afecteze interesul public prin anularea spatiilor verzi existente sau planificate”, mai spune presedintele OAR.
Serban Tiganas spera ca „Registrul Urbanistilor din Romania (RUR) sa intervina la randul lui si sa ofere contra argumentele necesare pentru a combate aceasta prevedere a carei consecinte se vad clar ca nefaste pentru interesul public si pentru calitatea dezvoltarilor urbane in general”.
Presedintele OAR spune ca principalul criteriu dupa care ar trebui generate prevederi legale referitoare la schimbarea destinatiei spatiilor verzi trebuie sa fie interesul public.
Mai mult, Serban Tiganas spune ca retrocedarile de terenuri din ultimii ani, desi sunt o formula care urmareste o reparatie justa pentru cei care au fost deposedati de proprietati in perioada comunista, stau la baza alterarii serioase a calitatii si coerentei mediului construit.
„Acestea se petrec din cauza ignorarii contextului actual al terenurilor si evolutiei localitatilor si modului speculativ prin care se realizeaza constructii pe terenuri improprii construirii sau pe terenuri al caror rol ca spatii publice este anulat si deturnat catre interese private. In paralel cu aceasta situatie, Statul roman nu a pus la dispozitia administratiilor o legislatie prin care terenurile de interes pentru comunitate, pentru folosinta publica, sa fie cumparate in acest scop de la cei reimproprietariti”, explica presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania.
Referitor la starea proasta a spatiilor verzi din Romania, Tiganas da ca exemplu studiul Flash Eurobarometer realizat in 2010 pentru DG Regional Policy al CE, Survey on Perception of Quality of Life in 75 de orase europene, a inclus 3 orase din Romania, inclusiv capitala. La capitolul „Satisfactia pentru facilitatile publice in aer liber”, Bucurestiul se plaseaza pe locul 74 din 75, iar la capitolul „Satisfactia fata de situatia spatiilor verzi si gradinilor”, Bucurestiul se situeaza pe pozitia 57 din 75. La capitolul „Satisfactia fata de starea strazilor si cladirilor in contextul construit”, Bucurestiul se situeaza pe pozitia 70 din 75.
„Toate acestea indica un nivel de satisfactie al cetatenilor pozitionat pe ultimele locuri in studiul realizat, ceea ce ar trebui sa fie avut in vedere de initiatorii politicilor romanesti”, explica Tiganas.
Camera Deputatilor vrea sa permita construirea pe 85% dintre spatiile verzi retrocedate, potrivit unui proiect de lege aflat in discutie la Comisia de Administratie Publica de pe langa Camera Deputatilor.
Propunerea de modificare a Legii 24/2007, a spatiilor verzi, articolul 5, introduce un noui alineat cu urmatorul continut:
„Prin exceptie de la prevederile alin. (5) este permisa schimbarea destinatiei terenurilor proprietate privata, prevazute ca atare in planurile de urbanism ca zone verzi, cu obligatia amenajarii ca spatiu verde a unui teren echivalent ca suprafata, indicat de catre autoritatea administratiei publice locale, sau cu obligatia mentinerii ori amenajarii din suprafata terenului a unui procent de 15% de spatiu verde”.
Marian Almajanu, presedintele Comisiei de Administratie, confirma ca exista un asemenea amendament si ca va fi discutat marti.
„Comisia de Administratie nu a dat vot pentru acest proiect si am solicitat un punct de vedere de la Ministrul Mediului referitor la aceasta propunere. Nu stiu nici cine a depus amendamentul, nici de ce. Stiu ca s-a mai cerut lucrul acestasi in sesiunea parlamentara trecuta insa Ministerul Mediului l-a respins. Eu unul nu votez asa ceva”, a declarat Marin Almajanu pentru Hotnews.ro.
Dan Trifu, vicepresedintele Asociatiei Ecocivica spune ca aceasta modificare legislativa a fost tinuta la secret.
„Parlamentul Romaniei prin Comisia de Administratie Publica de pe langa Camera Deputatilor doreste modificarea Legii 24/2007 a spatiilor verzi pentru a permite mafiei retrocedarilor sa poata construi in parcuri si celelalte categorii de spatii verzi. Daca aceasta prevedere ar fi aprobata ar crea grave probleme de mediu cu repercursiuni asupra populatiei. Am cautat pe site-ul Comisiei si nu apare amendamentul respectiv, insa noi l-am primit pe surse. El permite construirea pe 85% dintre spatiile verzi retrocedate si tot pe surse am aflat ca este o dorinta a unor lideri PSD”, a declarat Dan Trifu, vicepresedintele Asociatiei Ecocivica.
ONG-urile care militeaza pentru protectia mediului spun ca o asemenea prevedere este echivalenta cu un genocid.
„Masura este echivalenta cu un genocid in materie de ecologie si urbanism, acest lucru conducand automat la diminuarea drastica a suprafetelor de spatii verzi urbane, cu repercursiuni extrem de grave asupra sanatatii populatiei. Reamintim ca, potrivit legislatiei europene si nationale, orasele din Romania trebuie sa asigure o suprafata de minim 26 m2 pe cap de locuitor. Bucurestiul, la ora actuala, „ofera” locuitorilor sai aproximativ 8,5 mp de spatiu verde pe cap de locuitor”, se arata intr-un comunicat al Coalitiei de Mediu din Romania.
