Otrava din farfurie

21 Mai 2010 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Pentru a ne mentine in forma, pentru a trai mult sau pentru a slabi, ni se recomanda sa mancam sanatos. Dar ce mai inseamna asta in conditiile in care majoritatea alimentelor sunt scaldate in substante chimice? Suntem in pericol sa inghitim reziduuri de pesticide si cand consumam produse autohtone, si cand le alegem pe cele din import.

Raluca are 32 de ani si un serviciu care-i lasa numai doua, maxim trei ore pe zi pentru treburile casnice. Femeia obisnuieste sa mearga la cumparaturi o data pe saptamana sau chiar la doua saptamani, in hipermarket. De acolo isi ia de la detergenti pana la salata pe care o depoziteaza in frigider pentru a o conserva pana a treia sau a patra zi cand o si prepara.

In cosul ei din weekend-ul trecut au incaput cateva kilograme de ardei gras din Olanda, morcovi si portocale din Turcia, rosii si salata din Romania si alte cateva produse de uz casnic. Daca la prima vedere, toate aceste alimente pot parea sanatoase, nutritionistii ne avertizeaza ca lucrurile nu sunt chiar atat de simple.

“E o realitate ca ne aprovizionam de la hipermarket: de la oraseni pana la romanii de la sate. Nu e nici rau, nici bine. Avantajul e ca acolo gasesti de toate, numai ca, daca nu stii sa alegi si aplici doar criteriul pretului, s-ar putea sa cumperi multe alimente nesanatoase”, explica nutritionistul Gheorghe Mencinicopschi.

In conditiile in care 80% din fructele si legumele din supermarketuri sunt din import, la fel ca jumatate din necesarul de cereale si circa 70% din carnea de porc, asa cum semnala “Adevarul” in editia de miercuri, cat de bine ne face sa inghitim urme de pesticide, care luate in considerare pentru fiecare aliment in parte au o concentratie sub nivelul de risc, dar care impreuna dau reactii greu de cuantificat?

Risc de otravire legala

“Ca sunt scaldate in pesticide a recunoscut si Uniunea Europeana, care chiar a tras un semnal de alarma in urma cu un an si jumatate, cand s-a descoperit ca peste 40% din legumele si fructele produse in UE depasesc limitele impuse asupra nivelului de contaminanti, mai ales de pesticide”, aminteste expertul.

“Legislatia nu reglementeaza cantitatea unei anumite substante administrate pe parcursul unei zile, ci cantitatea de E-uri sau de alte substante chimice permisa intr-un aliment. Insa un aditiv il poti lua din cinci alimente diferite si, astfel, poti depasi foarte usor doza permisa intr-o zi”, explica Mencinicopschi, membru al Consiliului stiintific al Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA).

El spune ca prin simpla combinatie a unui biscuit ce contine sulfit cu un pahar de vin, care contine si el aceeasi substanta, si savurarea unui alt aliment cu aceeasi proprietate putem ajunge sa ne hranim cu un cocktail periculos de chimicale al carui efect asupra sanatatii nu va intarzia sa apara.

“Radacinoasele si frunzoasele acumuleaza multi azotati, daca sunt tratate chimic. De aceea, e bine sa consumam frunzoasele cat mai repede, pentru a evita acumularea de nitrati la intuneric. Inainte sa mancam salata, mai bine o scoatem putin la lumina ca sa-i scada concentratia de nitriti, care devin nitrati si apoi substante cancerigene”, ne sfatuieste Mencinicopschi.

Ingrasaminte la lopata

Daca multi dintre noi suntem incantati sa alegem legume sau fructe romanesti, crezand ca acestea sunt ferite de tratamentele de crestere si de coacere ce le deosebesc de fructele carnoase si de legumele lucioase, ca de ceara, din import, un experiment mai vechi realizat de ANSVSA arata ca pericolele nu lipsesc nici in cazul productiei autohtone. “In urma cu doi ani, am analizat doua bucati de sfecla rosie de pe taraba unui taran. O bucata avea un nivel de 20 de ori mai mare al reziduurilor chimice, iar alta prezenta un nivel acceptabil. Asta inseamna ca taranul a aruncat pesticide cu lopata”, ne-a povestit Mencinicopschi.

Specialistul considera ca o vina pentru acest lucru o poarta si consumatorul care nu mai cumpara decat salata mare, rosii coapte, capsune zemoase si mari, obligandu-i pe tarani sa concureze cu marfa din import, mult mai atractiva datorita nivelului la care a ajuns agricultura occidentala.

14,2% din fructele si legumele analizate in cadrul programului national de monitorizare, realizat in 2008 de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), erau contaminate cu unul sau mai multe tipuri de pesticide.

12,5% dintr-un total de 16.500 de femei casatorite cu barbati care lucrau cu pesticidele, din Iowa si Carolina de Nord, aveau probleme cu tiroida, potrivit unui studiu al Centrului Medical din cadrul Universitatii Nebraska.

4% din cerealele analizate in 2008 de ANSVSA au prezentat urme de pesticide.

Lipsa de educatie a micilor producatori ne face vulnerabili in fata contaminarii

Cu toate ca taranii romani nu dispun de utilaje performante pentru stropirea culturilor, cei care produc pentru comercializare sunt mai familiarizati cu ingrasamintele si pesticidele decat taranii care produc pentru subzistenta.

“Majoritatea folosesc ingrasaminte de tipul NPK (fertilizator pe baza de azot, fosfor si potasiu). La rosii se mai pun fitohormoni ca sa aiba o productie mai mare, sa se lege toate florile si sa faca fructe. De asemenea, se mai folosesc si unele substante pentru uniformizarea coacerii, dar toate sunt considerate, prin legislatie, ca nefiind periculoase. Cel mai grav este ca fiecare toarna substante dupa cum il taie capul. Inainte macar existau ingineri agronomi de care taranii chiar ascultau”, arata profesorul Mencinicopschi.

“Copiii nostri ne vor acuza”

Totodata, expertul sustine ca producatorii mici nu mai respecta tehnologiile de aplicare a substantelor chimice, fapt ce conduce la cresterea riscului de contaminare cu insecticide si pesticide.

Pe de alta parte, in multe tari din Europa de Vest, situatia a atins cote alarmante. Regizorul Jean Paul Jaud a realizat documentarul-marturie “Copiii nostri ne vor acuza” in orasul Barjac de la poalele muntilor Cevennes, din sudul Frantei, in care a aratat efectele ireversibile ale agriculturii industriale si solutiile propuse de specialistii intruniti la sediul UNESCO din Paris.

In cadrul unei reuniuni, cercetatorul american in domeniul sanatatii publice John Petreson Myers a avertizat ca la nivel global, asistam la venirea pe lume a primei generatii de copii mai bolnavi decat parintii lor. La noi in tara, filmul a ajuns saptamana aceasta si in atentia catorva elevi din Baia Mare prin intermediul ONG-ului WWF Romania, care se va folosi de proiectie pentru a-i atrage pe copii intr-un program ce presupune vizitarea unor ferme traditionale, unde sa invete cum se obtin produsele locale si care sunt beneficiile lor.

Bolile omului modern ataca din fasa

Despre efectele grave pe care le are asupra celor mici consumul de alimente scaldate in pesticide vorbeste si profesorul Mencinicopschi. “Mai rau este ca efectul acestor chimicale nu se manifesta numai in viata postuterina, ci si in cea intrauterina. Unele pesticide, care au efecte -de tip estrogen- determina exacerbarea inmultirii adipocitelor in viata intrauterina. Adica ne nastem cu o zestre mult mai mare de celule grase, care ne predispune la supraponderalitate si la obezitate. Din pacate, in multe cazuri, tratamentele nu dau rezultat tocmai pentru ca zestrea genetica e mai puternica”.

Doctorul spune ca, din cauza consumului repetat de alimente intens prelucrate sau a caror structura a fost modificata cu ajutorul substantelor chimice, ajungem mai devreme sau mai tarziu sa acuzam hipertensiune arteriala, accidente cardiovasculare, cancere colorectale, de vezica, de san, precum si maladii degenerative ca Alzheimerul si Parkinsonul.

Pe langa acestea, Mencinicopschi arata ca in stransa legatura cu ingerarea de chimicale se afla si hiperglicemia, artrita sau alergiile alimentare. Mai mult, un studiu recent realizat de o echipa de cercetatori americani releva ca expunerea celor mici la pesticide ii poate afecta sub forma tulburarii neurobiologice ADHD.

Sfaturi pentru o alimentatie echilibrata

Profesorul Gheorghe Mencinicopschi a lansat in aceasta saptamana volumul II al cartii “Si noi ce mai mancam…ca sa slabim?”, lucrare in care da explicatii privind combinatiile dintre alimente si medicamente, dar si dintre alimente si tutun. Aflati si de ce nu toate vitaminele consumate ajung sa fie asimilate.

Solutie: produsele traditionale

Potrivit unui studiu recent comandat de Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic, peste 80% din romani vor ca autoritatile sa interzica organismele modificate genetic. Un alt studiu recent al companiei Secom arata ca produsele naturiste sunt in topul preferintelor romanilor, jumatate dintre romani folosind in mod frecvent produse naturiste pentru tratarea si prevenirea anumitor afectiuni.

Cu toate acestea, romanul este un mare consumator de mezeluri, observa si nutritionistul Mencinicopschi. El sustine ca nu exista o doza permisa in ceea ce priveste aceste alimente prelucrate. “Ganditi-va ca din doua felii de salam puteti lua 15 E-uri”, avertizeaza el.

Nutritionistul reaminteste ca pentru a mentine si a vinde mai repede carnea, producatorii o trateaza cu nitriti, coloranti care fixeaza mioglobina si-i dau culoarea aceea atragatoare, rosie-rozalie. “Nu au voie sa faca asta, dar altfel, dupa ce a murit animalul, in cateva ore chiar, carnea capata o nuanta caramizie”, mai arata nutritionistul.

In urma Festivalului Filmului European din 2007 a carui tema s-a concentrat asupra alimentatiei, in capitala a aparut Targul Taranului, unde producatori din toata tara vin sa-si vanda produsele facute dupa retete traditionale: branzeturi, carnuri, prajituri, miere – toate sunt certificate si au cucerit un public avizat, cu venituri medii sau peste medie, dispus sa plateasca putin mai mult pentru un produs cu poveste si cat mai curat posibil.

“Colaboram cu 30-40 de producatori din tara, care vin saptamanal la Targul Taranului din Rahova si care sunt selectionati pe criteriul utilizarii retetelor traditionale. Din toamna, vrem sa monitorizam si procesul de productie a acestor alimente, urmand ca periodic sa se faca analize”, ne-a explicat Tiberiu Cazacioc, coordonator al proiectului Grupului de Initiativa Radu Anton Roman.

Sursa: Adevarul

Pentru mai multe informatii despre accidente, alimentatie, alimente, ANSVSA, ardei, ardei gras, artrita, autoritatea nationala, baia mare, barbati, cereale, chimicale, coloranti, concentratie, conserva, contaminare, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.