Singura padure de pe malul romanesc al Marii Negre a intrat, cu ajutorul autoritatilor, pe mana unor afaceristi controversati. Expertul cadastral care a inlesnit aceasta smecherie imobiliara nu se considera vinovat. Vinovat este computerul care ar fi transformat padurea in curti constructii. Cu toate ca neregulile sunt strigatoare la cer, Agentia Nationala pentru Cadastru si Publicitate Imobiliara nu a facut pana acum nici un control.
Padurea Comorova, un experiment silvic conceput intre 1890 si 1910, se intinde de la Olimp pana aproape de Mangalia. Intre 1967 si 1968, o parte din ea a fost taiata pentru a se construi statiunile Olimp, Neptun si Jupiter. In 1971 a fost scoasa din fondul forestier na-tional si trecuta in administrarea Gospo-dariei de Partid, devenind padure de in-teres republican. Dupa 1989, Gospo-daria de Partid s-a transformat in Olimpus SA. Pe masura ce dezvoltarea imobiliara a atins si litoralul, padurea Comorova a de-venit o tinta a pietei imobiliare. Cine nu si-ar dori o vila intr-o padure la 100 de metri de malul marii?
In 1998, printr-o hotarare de Guvern, in care era precizat clar ca terenul era impadurit, fara constructii, 519 hectare din Comorova au trecut din administrarea Olimpus SA in cea a Consiliului Local al Primariei Mangalia pentru infiintarea unui parc municipal. Acesta a fost inceputul unor combinatii menite sa duca la disparitia acestei pa-duri unicat in Romania. In 2000, printr-o alta hotarare de Guvern, padurea a fost trecuta in proprietatea publica a Prima-riei Mangalia. Explicatia nu poate fi decat ca prin sedintele publice ale Consiliului Local orice actiune in padure trebuia dez-batuta public.
Din momentul in care a trecut in administrarea Primariei, pericolul publicitatii a disparut si, la nici do-ua saptamani de la publicarea in noiembrie 2000 in Monitorul Oficial a celei de-a doua hotarari de Guvern, padurea a trecut din proprietatea publica in proprieta-tea privata a orasului. Si dezastrul a in-ceput! Dintr-o data, investitorii in pa-du-rea devenita parc au aparut precum ciu-percile dupa ploaie, dornici fiind sa de-friseze zona pentru a-si construi vile, ho-teluri si alte asemenea acareturi. Prima-rul de atunci al Mangaliei, Zamfir Ior-gus, desi a stiut clar care este destinatia pa-du-rii, a aprobat in noiembrie 2004 pla-nul urbanistic zonal prin care intravilanul Mangaliei se extindea si peste Comorova.
ORBUL AUTORITATILOR
Prin acest act, aproape 150 de hectare din padure se evaporau, ceea ce a atras atentia Inspectoratului Teritorial de Re-gim Silvic si Vanatoare – ITRSV Bucuresti, care a cerut Agentiei pentru Protectia Me-diului Constanta sa nu emita acord de mediu pentru constructii in padurea Co-morova, insa fara nici un efect. Cateva luni mai tarziu, in aprilie 2005, padurea era deja lotizata si tot atunci au inceput sa se incheie primele acte de vanzare-cum-parare in care tere-nul pe care se afla padurea apare in documentele de la Ca-dastru cu mentiunea „curti constructii”.
Noii proprietari au inceput sa defriseze si, ca urmare, au curs dosarele penale intocmite de ITRSV. Prefectura, Oficiul de Cadastru, Agen-tia pentru Protectia Me-diului, Pri-maria Mangalia si Ministerul Agriculturii s-au facut ca ploua. Sefii Inspectoratului de Stat in Constructii (ITC Sud-Est) spuneau in noiembrie 2007 ca legislatia nu este in-calcata, din moment ce in documentele cadastrale padurea avea mentiunea „curti constructii”. Nu-mai ca Oficiul de Ca-dastru din judetul Constanta recunos-cuse in lu-na mai a ace-lu-iasi an ca exista „diferente intre eviden-tele cadastrale si situatia reala din teren, respectiv curti constructii in loc de pa-du-re”.
Erorile apa-reau in ac-tele cadastrale pentru cateva terenuri cu suprafete mari: 13,2 hectare in statiunea Jupiter, detinut de Jupiter SA; 7.400 mp din Neptun, apar-tinand Diro General Grup SA; 2.500 mp apartinand familiei Gudana Costica si Otilia; 8.400 mp ale Comarca SRL; apro-a-pe 7,2 de hec-tare proprietatea Cast SRL. Acum doi ani, directorul Ofi–ciului de Ca-da-stru, ar-hi-tectul Stere Spon-te, nu era prea interesat de aceste erori si arata ca: „Indrep-ta-rea erorilor materiale din do-cu-men–ta-tiile cadastrale intocmite se poate face prin actualizarea acestora la solici-ta-rea pro-prietarului”. Ca si cum cei care au dat o caruta de euro pen-tru acele te-re-nuri sunt animati de un acut spirit ecologic.
CINE E VINOVATUL?
Arfondi Ciobanu este cel care a facut masuratorile si documentatiile cadastra-le pentru padurea Comorova. Actele au fost insusite de Oficiul de Cadastru si Pu-blicitate Imobiliara Constanta, ceea ce in-seamna ca, in urma analizarii lor, au fost aprobate, nefiind nimic suspect. Ciobanu a declarat ca el a facut masuratorile la pa-dure in 2003 si ca el este cel care a trecut curti constructii in loc de padure. „Pe noi ne interesa sa iasa suprafata. Nu a fost nici o intentie acolo. Nu este padure peste tot. Acolo este nisip cu niste balarii. Nu a fost niciodata padure, ci numai nisip cu balarii. Meseria mea, obligatia mea si ce ma gandeam eu la vremea aia era sa in-capa terenul. Ca acuma au intrat tot felul de smecheri. Eu faceam cadastru pentru Primarie. Deci nu a fost o smecherie, vezi Doamne! Inainte cadastrul avea trei pa-gini. Pe o pagina aparea plantatie forestiera, pe alta curti constructii. Eu ma uitam sa fie, trasam si mai treceam din gre-sea-la”, a spus specialistul Arfondi Ciobanu.
Tot el a mai dat vina pe calculator pentru erorile aparute, motivand ca in unele ca-zuri avea setat in calculator „curti constructii”. Apoi, a aratat cu degetul spre edilii din Mangalia: „Primaria tre’ sa stie ca are in zona aia padure. Primaria, pana la urma, putea sa taie si sa planteze in alta parte”. Arfondi Ciobanu, pentru care „un rahatel de padure” nu are ce cauta pe malul marii, nu a mai vrut sa lucreze cu Primaria Mangalia dupa ce padurea s-a lo-tizat. S-a retras, motivand ca a „avansat in varsta”.
In schimb, Stere Sponte, fostul sef al OCPI Constanta, nu-si aducea amin-te sa fi facut un control legat de nere-gulile cadastrale. Singurele amintiri pe care le are legate de Comorova sunt vagi, in ciuda mediatizarii indelungate a su-biectului si a documentelor pe care le-a semnat. „Niciodata nu am fost cooptat in vreo echipa si nu am primit ordin sa ma duc sa verific ceva pe linia asta. Daca erau nereguli, nu-i dadea numar cadastral sau trebuia sa schimbe destinatia terenului, categoria. Acolo au fost dispute intre cei de la Ocolul Silvic si cei de la Jupiter.
Unii spuneau ca era padure, altii ca vegetatie forestiera. Probabil inspectorul de la cadastru a realizat ca ceva nu era in re-gula”, a spus Sponte, acum sef serviciu marketing la OCPI. In schimb, purtatorul de cuvant al Agentiei Nationale pentru Cadastru si Publicitate Imobiliara a avut urmatoarea reactie cand i s-a explicat si-tuatia: „Aoleu! Daca e asa, trimitem Corpul de Control!”.
Dupa care nu a mai fost de gasit.
Statul si-a facut lui insusi plangere penala
Pana sa ajunga Corpul de Control al Agentiei Nationale pentru Cadastru si Publicitate Imobiliara pe litoral, Universitatea Bioterra s-a pus pe construit fara sa aiba aviz de mediu. Nici cei care munceau de zor la Popasul Caprioarelor din Neptun nu aveau aprobarea celor de la Agentia pentru Protectia Mediului Constanta.
Oricum nu ar fi fost mare lucru sa li se aprobe constructiile, din moment ce de la Mediu a avizat in primavara lui 2008 ridicarea de un italian octogenar a unui complex rezi-den-tial in padure. ITRSV Bucuresti a facut plangeri penale impotriva celor de la Universitatea Bioterra, proprietarul Complexului Turistic Comorova. Mai multe firme vor avea de-a face cu procurorii. Printre acestea se numara si Diro General Grup, firma administrata de Dragos Catalin Balas Salcoci.
Acesta, suparat ca autoritatile nu-i dau pace, a inceput si el cu plangeri penale impotriva sefului ITRSV, fapt ce a atras in decembrie 2008 un control in zona al Ministerului Agriculturii. Balas este parte-ne-rul de afaceri al lui Bartolomeu Finis, un afacerist controversat si partener de business-uri cu Mircea Ursache, presedintele AVAS – Autoritatea pentru Valorificarea Ac-tivelor Statului.
Tot pentru nereguli s-au ales cu plangere penala cei care detin Popasul Caprioarelor din Neptun-Olimp. Acest caz este insa unul interesant. Popasul Caprioarelor apartine SC Neptun Olimp SA, o firma detinuta de statul roman prin Ministerul Turismului. ITRSV Bucuresti, aflat in subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, este institutia care a facut plangerea penala. Asadar, vom asista la o ancheta judiciara in care statul s-a reclamat pe el insusi.
Beneficiarii cinstiti ai erorilor cadastrale
La inceputul lui iulie 2003, Primaria Mangalia a vandut firmei Jupiter SA un teren de 132.000 mp. Padurea de pe aceasta suprafata aparea in contractul de vanzare-cumparare cu mentiunea: „curti constructii”. Jupiter SA intentiona sa construiasca un parc acvatic pentru care a si cerut aviz de mediu, dar pana la urma a abandonat ideea.
Jupiter SA este partener de afaceri cu Consiliul Judetean Constanta si este detinuta de Perla Majestic SA. Omul din spatele Jupiter si Perla Majestic este romano-libanezul Mohammad Murad, un apropiat si partener de afaceri al doctorului Mohamad Yassin, cel care a preluat averea lui Omar Hayssam, condamnat pentru terorism. Lucica Dumitru este director tehnic la unele dintre firmele lui Murad, dar are legaturi si cu Five Holding din Constanta, firma cunoscuta ca fiind din anturajul primarului Radu Mazare si al presedintelui CJ Constanta, Nicusor Constantinescu. Un alt personaj interesant este Nicolae Romulus Buzdun, implicat in firma Mamaia SA, o alta firma a Ministerului Turismului, dar si la Phoenicia Hotels, controlata tot de Murad. La Mamaia SA si-a facut veacul si actualul ministru al Mediului, fost viceprimar al Constantei. Aida Gomeaja a fost economista la Olimpus SA, fosta Gospodarie de Partid, care detinea padurea, dar a trecut in slujba lui Murad.
Un alt pion in aceasta increngatura a romano-libanezului este Adriana Matei, care este administrator si la Jupiter SA, dar si la Athenee Palace sau Neptun Olimp SA, ambele detinute de Ministerul Turismului. In toate aceste combinatii mai apare si SIF Transilvania. Aurel Besliu, unul dintre membrii din Consiliul de Administratie al SIF-ului, detine hoteluri la Neptun prin Cocor SA. Firma prahoveana Cast SRL si-a tras seva din afacerile cu statul, construind drumuri si poduri.
Universitatea Bioterra este cunoscuta pentru legaturile sale cu fosti militieni sau politisti care s-au reciclat in profesori. Ion Nicolae, rectorul universitatii, a candidat la alegerile pentru Camera Deputatilor din partea partidului condus de Geoana. Pentru ca tabloul sa fie complet, trebuie spus ca fiul lui Stere Sponte, fostul sef al Cadastrului, a candidat si el pentru un loc de parlamentar din partea partidului lui Boc. Sponte, verisor cu Teia Sponte, implicat cu Gigi Becali in dosarul „Valiza”, a intrat in mai multe combinatii cu Florin Vizan, fost sef in Administratia Porturilor si bun prieten cu Mircea Basescu, fratele presedintelui Romaniei. Stere Sponte are un verisor pe care, culmea, il cheama tot Stere Sponte. Fiul acestuia detine o firma impreuna cu fiul lui Ioan Epure, cel care este cenzor atat la Diro General Grup, cat si la o firma unde actionar este Neptun Olimp SA, firma statului.
Sursa: Jurnalul National
