Padurea Amazoniana, un paradis aproape distrus
22 Feb 2008 Comenteaza pe Forum Trimite prin Email
Brazilia a pierdut anul trecut alte cateva mii de hectare de padure in favoarea culturilor de cereale pentru biocarburanti.
O intindere de 7.000 km² de padure seculara din Amazonia braziliana a fost rasa de pe suprafata pamantului in cea de-a doua jumatate a anului trecut. Masacrul ecologic nu s-a oprit nicio clipa, an de an disparand mii de hectare de padure tropicala.
In locul ei, oamenii creeaza pasuni pentru cresterea animalelor si cultiva cereale pentru obtinerea de biocombustibil. In felul acesta, mii de specii de plante si animale dispar pentru totdeauna, iar incalzirea globala se accentueaza.
Greenpeace, precum si alte asociatii ecologice din intreaga lume incearca sa convinga guvernele statelor puternice sa se implice in lupta pentru salvarea padurilor amazoniene.
Amazonia re-pre-zinta cea mai mare padure tro-picala de pe pla-neta si una dintre cele mai importante rezervoare de biodiversitate din lume. Cercetatorii au estimat ca jumatate din nenumaratele specii de plante si animale pe care le adapostea au disparut in ultima perioada. Guvernul brazilian se lauda, anul trecut, ca a reusit sa reduca rata defrisarilor din Amazonia.
Dar datele obtinute prin satelit de-mon-streaza tocmai contrariul: in 2007, nivelul despaduririlor a fost cel mai rau din ultimii patru ani. Reprezentantii Institutului national de anchete spatiale au spus ca, intre august si decembrie 2007, a fost distrusa o suprafata impadurita de 3.200 km². Dar aceste date nu reprezinta decat o estimare preliminara, unii specialisti avertizand ca, dupa informatiile obtinute prin satelit, bilantul defrisarilor trebuie sa fi atins 7.000 km².
Ecologistii sunt alarmati. Reprezentantii organi-zatiilor ecologiste, intre care Greenpeace se afla in primul rand, au tras nenumarate semnale de alarma, in ultima perioada, vizavi de masacrul ecologic ce are loc in Amazonia braziliana.
“Distrugerea padurilor tro-picale umede va atrage dupa sine consecinte foarte grave asupra intregii planete. Din aceasta cauza vor disparea pentru totdeauna mii de specii de plante si animale. Speciile endemice sunt cu adevarat periclitate”, spunea un voluntar Greenpeace. Prin aceste semnale alarmiste, ecologistii contrazic practic echipa presedintelui Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, care se lauda ca a potolit ritmul de distrugere a padurilor tropicale, aducandu-l la nivelul anilor 1970.
Ecologistii reclama chiar ca primul mandat al lui Lula a fost marcat de cele mai importante distrugeri forestiere din istoria Amazoniei: mai mult de 10.000 km² de padure au cazut numai in anul 2004.
Cerealele iau locul padurilor
Locul padurilor tropicale seculare este luat de pasuni intinse pentru cresterea animalelor, in scopul satisfacerii cererii crescande de carne la nivel mondial. Pe langa acestea, in locul padurilor se intind acum hectare intregi de plantatii cu cereale pentru obtinerea de biocarburant. De asemenea, plantatiile de soia se suprapun pe locurile unde altadata existau arborii seculari.
Paralel, crearea acestor culturi atrage populatiile care, la randul lor, accelereaza defrisarile prin construirea de sate in apropierea campurilor. De exemplu, in Mato Grosso, principalul stat agricol brazilian, a fost defrisata, intre august si decembrie 2007, o suprafata foarte mare de padure pentru a acoperi cererea de cereale.
Se iau masuri insuficiente
Publicarea acestor cifre a declansat un adevarat razboi intre ministrul mediului si cel al agriculturii din Brazilia, pe motiv ca acesta din urma refuza responsabilitatea vizavi de degradarea mediului inconjurator. Reprezentantii administratei braziliene au incercat mai multe masuri pentru stoparea masacrului ecologic.
Presedintele Lula a convocat o reuniune de urgenta cu scopul de a limita nivelul de distrugere a suprafetelor forestiere. Guvernul a decis sa suplimenteze cu 25 la suta numarul agentilor federali insarcinati cu supravegherea activitatile forestiere din regiune. Mai mult decat atat, Brazilia a publicat o lista neagra care cuprinde 36 de municipalitati unde nu va mai fi posibila taierea niciunui arbore.
Defrisarile accentueaza incalzirea globala
In bazinul amazonian se afla cea mai mare padure continua din lume. Aceasta acopera aproximativ 7.000.000 km², adica 56 la suta din padurile tropicale umede de pe planeta. Peste 4.000.000 km² din aceasta padure se intinde pe suprafata Braziliei. Este, de asemenea, una dintre zonele cele mai bogate in biodiversitate de pe Glob.
Mai mult decat atat, pa-durea amazoniana joaca un rol foarte important in ciclul apei la nivelul Braziliei. Daca solul este deposedat de cuvertura vegetala, acesta trebuie sa suporte temperaturi ce depasesc 50°C, ceea ce face ca regenerarea vegetala sa fie imposibila. Defrisarile amazoniene accentueaza fenomenul de incalzire globala prin incapacitatea de stocare a CO2.
Mii de hectare de padure dispar anual
Desi guvernul brazilian a anuntat ca a reusit sa incetineasca ritmul de distrugere a padurilor tropicale umede din Amazonia, imaginile obtinute prin satelit scot in evidenta o cu totul alta situatie. Si anul trecut, au fost rase de pe suprafata pamantului mii de kilometri patrati de padure si odata cu ea si nenumarate specii de plante si animale. De-a lungul timpului, suprafata defrisata a variat mult de la un an la altul.
Aceasta a atins 17.000 km2 in 1998, iar intre 1999 si 2000, inca 19.836 km2 de padure au disparut. Intre 1994 si 1995, defrisarea a atins un nivel-record. Atunci, aproape 30.000 km2 de suprafata forestiera a fost rasa de pe fata pamantului. Intre august 2001 si august 2002, peste 25.000 km2 de padure tropicala a cazut sub drujbe.
Padurile tropicale sunt vitale omenirii
Aceste paduri joaca un rol primordial in ceea ce priveste incalzirea globala, conservarea biodiversitatii, precum si viata economica, sociala si culturala a populatiilor indigene. Cantitatea de carbon stocata in plantele si in solul padurilor tropicale dense este superioara celei din zonele temperate. De aceea, defrisarile din regiunile tropicale contribuie in mod deosebit la incalzirea globala.
Defrisarile anuale fac imposibila absorbtia unei cantitati de 5,9 miliarde de tone de gaz carbonic. Un hectar de padure poate absorbi 200 de tone de carbon (jumatate este absorbita in biomasa aeriana, iar cealalta jumatate in sol si in radacini). In aceste paduri traiesc jumatate din speciile cunoscute si marea majoritate a celor necunoscute.
Trei sferturi dintre mamiferele si pasarile care traiesc in padurile tropicale umede sunt trecute pe lista rosie a speciilor pe cale de disparitie a Uniunii internationale a conservarii naturii. Pe langa acestea, padurea amazoniana detine un rol important in viata economica, sociala si culturala a localnicilor. Aceste paduri le asigura practic existenta. Prin defrisarile care au loc in regiunile respective, indigenii sunt privati de sursa lor de hrana.
Sursa: Adevarul
Urmareste EcoMagazin.ro pe FaceBook
Pentru mai multe informatii amazonia, biodiversitate, biomasa, brazilia, degradarea mediului, estimare, greenpeace, ministrul mediului, padurea tropicala, paradis, rezervoare, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!
Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.
