Padurea complexului Scrovistea, zona naturala protejata la nivelul UE, va fi trecuta in gestiunea RA-APPS si constituita, prin derogare de la mai multe legi, ca fond de vanatoare pentru complexul de protocol al presedintelui Romaniei, operatiune efectuata si de Guvernul Nastase, dar anulata in 2008.
Padurea Scrovistea are regim de zona naturala protejata, recunoscut si la nivelul Comisiei Europene.
Acest fond cinegetic va fi atribuit in mod direct in gestiunea Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), pentru o perioada de zece ani, releva un proiect de lege pregatit in acest sens si inca neprezentat Guvernului.
Toate aceste operatiuni vor fi efectuate prin derogare de la mai multe legi care reglementeaza protectia mediului.
Astfel, o suprafata de 2.562 hectare din fondul forestier al complexului Scrovistea, proprietate publica a statului, va fi trecuta in administrarea RA-APPS prin derogare de la Codul Silvic, care stabileste ca fondul forestier trebuie administrat de Regia Nationala a Padurilor-Romsilva. Fondul forestier va fi administrat printr-un ocol silvic care urmeaza sa fie constituit tot prin derogare de la lege in ceea ce priveste suprafata minima de constituire in regiunea de campie, aceeasi derogare urmand sa fie aplicata si pentru constituirea padurii ca fond cinegetic.
Derogarea este necesara deoarece Legea vanatorii si a protectiei fondului cinegetic impune ca suprafata unui fond de vanatoare in zona de campie sa fie de cel putin 5.000 hectare.
Tot prin derogare de la lege, RA-APPS va fi inclusa in categoria gestionarilor de fonduri cinegetice si va prelua padurea in gestiune prin atribuire directa.
In forma administrativa actuala, padurea Scrovistea este declarata zona naturala protejata si reprezinta un sit de importanta comunitara, inclus in reteaua ecologica europeana Natura 2000, fiind interzise activitati sau lucrari care nu sunt legate de conservarea si protectia acestei zone.
RA-APPS considera insa ca regimul de arie naturala protejata „nu este de natura a constitui un impediment” in ce priveste administrarea de catre regie a fondului forestier si asigurarea serviciilor de reprezentare si protocol, „ambele utilitati putand coexista”.
Regia invoca si avantaje financiare care ar rezulta din acest transfer al dreptului de administrare, aratand ca, fiind in baza materiala de reprezentare si protocol, fondul forestier pe care se afla si imobilele destinate acestor servicii poate fi administrat „optim”, pentru acesta alocandu-se cu prioritate fonduri din bugetul institutiei.
„In acelasi timp, potrivit actului normativ de organizare si functionare si inregistrarilor efectuate la Registrul Comertului , atat regia, cat si Sucursala Agrosilvica si de Agrement Scrovistea are in obiectul sau de activitate conservarea, dezvoltarea si valorificarea fondului forestier, agricol si cinegetic. Caracterul special al acestui fond rezida in utilizarea acestuia pentru activitatea de reprezentare si protocol la nivelul presedintelui Romaniei, serviciu de interes public, care necesita luarea unor masuri de siguranta maxima, activitate desfasurata special de catre regie”, mai arata insa RA-APPS.
Pe baza acestor justificari si invocand „caracterul special” al activitatii regiei si folosinta terenurilor forestiere aferente care au in principal alt scop de gospodarire decat restul fondului forestier national, RA-APPS apreciaza ca se justifica derogarea de la prevederile legii si atribuirea in administrarea regiei a acestui fond forestier, proprietate publica a statului.
„Pe de alta parte, potrivit Legii vanatorii si protectiei fondului cinegetic, suprafata unui fond de vanatoare in zona de campie este de cel putin 5.000 hectare. Pentru ca aceasta conditie nu este indeplinita si pentru ca activitatile legate de aplicarea legii sa se poata desfasura in mod corespunzator, se justifica exceptarea de la prevederile din lege si constituirea unui fond de vanatoare pe suprafata respectiva, fond de vanatoare atribuit in gestiune regiei”, mai argumenteaza RA-APPS.
Institutia mai arata ca inca de la infiintare a utilizat complexul Scrovistea si ca administrarea fondului forestier si a celui de vanatoare de catre o alta persoana juridica „ar conduce la perturbarea activitatii regiei” si la imposibilitatea realizarii obiectului de activitate pentru care a fost infiintata Sucursala Agrosilvica si de Agrement Scrovistea.
O lege similara a fost aprobata de Guvernul Nastase in 2002, RA-APPS reactionand atunci la articolele de presa si negand ca premierul din acea perioada, presedinte al Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor, s-ar pregati sa vaneze pe domeniile prezidentiale de la Scrovistea.
Regia sustinea ca situatia este prezentata eronat si tendentios, „pornindu-se de la pasiunea pentru vanatoare a unora dintre membrii Guvernului”, si arata ca inca dinainte de 1 ianuarie 1990 suprafata de 2.562 hectare a fost inregistrata la Cadastrul Funciar General si in Amenajamentele Silvice ca fond forestier, agricol si cinegetic aflat in proprietatea publica a statului.
„Potrivit legii, suprafata unui fond de vanatoare in zona de campie este cel putin 5.000 hectare, ca urmare, Scrovistea nu se regaseste ca gestionar de fond de vanatoare, avand in administrare doar 2.562 hectare. In vederea corelarii prevederilor Codului Silvic si ale Legii fondului cinegetic cu situatia de fapt si cu celelalte reglementari legale care privesc organizarea si functionarea RA-APPS, s-a initiat proiectul de lege privind trecerea unor terenuri forestiere in administrarea regiei”, mai arata institutia.
Legea adoptata de Guvernul Nastase a fost abrogata in 2008 prin noul Cod Silvic.
Proiectul propus acum de catre regie prevede din nou trecerea fondului forestier, proprietate publica a statului, aferent complexului Scrovistea in administrarea RA-APPS, dar si constituirea acestuia ca fond cinegetic, in noua lege fiind prevazuta explicit constituirea unui fond de vanatoare pe aceasta suprafata, fond de vanatoare atribuit in gestiunea regiei.
Complexul Scrovistea este compus din patru vile, club bazin, popicarie, crama, zona de piscicultura, padure, precum si din cantoane destinate cresterii fazanilor, toate acestea fiind incluse in baza materiala destinata activitatii de reprezentare si protocol.
Fostul sef al statului Ion Iliescu a cerut, in 2004, la incheierea ultimului mandat, sa aiba acces la complexul Scrovistea ocazional, refuzind, in schimb, sa beneficieze de o locuinta in baza legii privind drepturile acordate fostilor presedinti, el avand o discutie in acest sens si cu succesorul sau, Traian Basescu.
Ulterior, in ianuarie 2005, ca urmare a comentariilor aparute in presa, Ion Iliescu a anuntat ca ar putea renunta la aceasta solicitare.
Fostul sef al statului preciza atunci ca exploatarea padurii si a vinatului, a lacului populat cu peste si a fermei de fazani se face de catre o unitate economica subordonata RA-APPS si ca, din informatiile sale, unitatea era rentabila, bucurindu-se de o buna administrare si gospodarire.
Ion Iliescu mentiona ca in incinta complexului se afla trei vile de protocol, construite prin anii 1950-1960, folosite pentru gazduirea unor demnitari, care, din 1990, au fost puse la dispozitia presedintelui Romaniei. Iliescu arata ca, inainte de razboi, in incinta domeniului Scrovistea – care apartinea statului roman – a existat un palat, care a fost demolat prin anii 1950, in imprejurari pe care el nu le cunoaste. Din palat a mai ramas doar o cladire anexa, folosita pentru gazduirea personalului de insotire si de protectie a demnitarilor.
Fostul presedinte sustinea ca „cele trei vile au ramas la nivelul dotarilor din anii 1960, fiind mult mai modest mobilate si dotate in comparatie cu cele construite si amenajate la Snagov, Sinaia, Predeal si in alte locatii rezidentiale din tara”.
Cu toate acestea, Ion Iliescu a mai folosit ocazional vilele de la Scrovistea.
