In vara anului 2012, Pamantul a fost la un pas de a fi lovit de una din cele mai mari ejectii de masa coronala din istorie. Particulele au fost purtate de vantul solar spre orbita Terrei cu o viteza de peste 2.000 de kilometri pe secunda.
Doua explozii solare uriase au eliberat atunci o cantitate de energie echivalenta unui miliard de bombe cu hidrogen.
Cele doua ejectii de masa coronala simultane au avut loc pe 23 iulie 2012. Din fericire, aceste particule au intersectat orbita Terrei cand planeta noastra se afla in cealalta parte a Soarelui, o diferenta de 9 zile ferindu-ne de un potential dezastru.
O asemenea superfurtuna solara, care are loc destul de rar, ar avea efecte catastrofale asupra societatii noastre, care depinde foarte mult de tehnologii moderne si electricitate.
Pagubele ar fi fost de mii de miliarde de dolari, iar societatea si-ar fi revenit din acest soc abia dupa 4-10 zni, spune Ying Liu, fizician la National Space Science Center din Beijing.
Compania de asigurari Lloyd a realizat anul trecut un studiu, ca sa estimaze pagubele in cazul in care aceasta furtuna magnetica ar fi lovit Terra. Expertii vorbesc de 2,6 mii de miliarde de dolari paguba doar pentru America De Nord.
O furtuna magnetica mai mica a lovit in 1989 Canada, ducand la 15 pene de curent simultane, care au lasat fara electricitate 6 milioane de oameni timp de 9 ore.
Cercetarea la care a luat parte Liu si fizicienii de la Universitatea din California a fost publicata pe 18 martie in revista Nature Communications.
In prezent, cand sunt detectate furtuni solare, angajatii de la centralele electrice au la dispozitie doar 30-45 de minute ca sa se pregateasca.
