Pamantul, ca un pui lipsit de pene

0
26
Pamantul, ca un pui lipsit de pene

De-a lungul istoriei sale omenirea a intrat mai multe ori in lupta (altfel nu putem spune) cu natura. Consecintele sunt destule – uscarea a mii de rauri si raulete, defrisarea a sute de mii de kilometri patrati de paduri, desertificarea altor cateva sute de mii. De pe harta pamantului au disparut Marea Moarta si Marea Aral, s-au topit ghetari pe varfurile din Alpi si alte platouri muntoase.

Acum, insa, vreau sa accentuez soarta oceanului. Mai precis – a oceanului de aer. Spre deosebire de adancimea apei de pe suprafata planetei, inaltimea oceanului de aer nu a masurat-o nimeni vreodata. Potrivit rapoartelor, in ultimul deceniu (precum au stabilit savantii americani cu ajutorul fotografiilor prin satelit), inaltimea de plasare a norilor a scazut cu circa 35-40 de metri. Luand in considerare ca inaltimea medie a plasarii norilor este de 3.5-4 km, avem o scadere de 1%. Pe de alta parte, intensitatea utilizarii oxigenului de pe planeta creste in fiecare an. Daca, de exemplu, in a.2010 numarul total al traficului aviatic de pasageri in lume a fost egal de 1,2 miliarde, atunci in a.2020 aceasta cifra va constitui deja 2 miliarde. Nici nu mai are rost a mentiona numarul de autoturisme si de camioane. Pentru a reflecta pe deplin problema de ardere, sau mai degraba – de distrugere a oxigenului si a aerului – in general, sunt necesare calcule speciale, care in prezent nu sunt finalizate.

Ramanem fara aer din cauza efectelor extrem de negative ale economiei de piata, care este orientata in principal spre consumul nelimitat, si, deseori, destul de compromitator al resurselor, mai ales, energetice. Fara sa avem intentia de a speria pe cititorii, dorim sa subliniem urmatoarele:

– lipsit de imbracamintea naturala, in forma de substrat puternic de aer, Pamantul, ca un pui lipsit de pene, se va supraincalzi pana la sol in zilele fierbinti de vara si se va supraraci in noptile reci de iarna;

– lipsit de dimensiune optima, substratul de aer (ramasitele atmosferei, care constituie, totusi, aproximativ 1 kg pe 1 cm2 din suprafata orizontala), din cauza supraincalzirii si / sau supraracirii, mentionate mai sus, va fi intr-o miscare haotica, provocand inundatii (potopuri) in unele zone si secete (incendii) in alte, provocand pagube enorme, ca urmare a uraganelor, furtunilor etc.;

– orice forma de radiatie cosmica va patrunde din ce in ce mai usor pe suprafata planetei, pricinuind un efect devastator asupra ecosistemului si cauzand un prejudiciu ireparabil pentru toate creaturile vii, incapabile de a se adapta rapid la o astfel de schimbare radicala a conditiilor de viata de pe globul pamantesc.

Totusi, echilibru armonios si de lunga durata, care a existat, dar si exista pe Pamant deja milenii la rand, nu a fost inca distrus, desi este subminat in mod substantial. Prin masuri radicale, dar bazate pe dovezi stiintific argumentate, omenirea inca poate restabili armonia in relatiile sale cu natura.

Tudor BAJURA, dr. hab. in economie, profesor

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here