Parcul dendrologic Arcalia in pericol de retrocedare

Parcul dendrologic Arcalia in pericol de retrocedareArcalia se afla la 17 km de orasul Bistrita, resedinta judetului Bistrita-Nasaud. Adevarat laborator biologic, prin numarul mare de specii autohtone si exotice(cca 150), parcul a fost amenajat in secolul al XIX -lea de catre groful Bethlen, unul dintre cei mai bogati oameni din partile locului.

Cu o suprafata de 17 ha, parcul cuprinde o mare biodiversitate floristica, care include specii arborescente, arbustive si ierboase. Speciile care exercita o mare atractie din partea vizitatorilor sunt cele specifice florei altor regiuni, precum: bradul argintiu (Abies concolor), molidul caucazian (Picea orientalis), pinul de matase (Pinus strobus), stejarul american (Quercus imbricaria), bradul balsamifer, magnolia, nucul american (Juglans nigra), teiul laciniat (Tilia platyphyllos), bradul balsamifer, magnolia, arborele de lalea (Liriodendron tulipifera) etc. Deosebit de interesanta este si organizarea parcului ce cuprinde aleei principale, care delimiteaza parcul (de molid, de salcam, de carpeni si aleea centrala), alei de legatura si aleea labirint. In parc se afla fosta resedinta a grofului, un castel unic in tara, prin cladirea ce prezinta un amestec de stiluri arhitectonice, predominant fiind impresionantul stil mauro-bizantin. Administrativ, parcul dendrologic Arcalia, a fost atribuit de statul roman, in anul 1964, Universitatii ,,Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, care l-a intabulat in anul 2000 si l-a reamenajat, folosind pentru acest lucru peste 300 000 euro, parcul servind ca baza de cercetare a universitatii, unde studentii naturalisti desfasoara practica de vara. Din anul 2000 pana in anul 2004, parcul Arcalia a adapostit Centrul Regional al Francofoniei.

Inca din urma cu sase ani, parcul este revendicat de catre nepotul grofului, care a pierdut initial procesul, dar a obtinut pe 6 martie 2009, la Curtea de Apel Cluj, rejudecarea cazului. Administratorul parcului mi-a spus insa ca, daca nepotul grafului va avea castig de cauza, universitatea clujeana va incerca, cu ajutorul statului roman, sa rascumpere aceasta proprietate, pentru a putea fi folosit in cercetare si pentru a putea fi vizitat.
Din pacate, cu toata frumusetea, linistea si splendoarea acestui parc, el este vizitat de un numar foarte mic de turisti, anul trecut, numarul de persoane care au poposit in parc, trecand usor de 500 (conform Administratiei parcului) si acest lucru, in primul rand, datorita publicitatii practic inexistente, a acestui parc dendrologic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *