Parcul dendrologic de la Simeria, infiintat in gradinile castelului Gyulay, este intr-o avansata stare de degradare
Rezervatia contine o serie de specii exotice rare.Considerat unul dintre cele mai frumoase monumente ale naturii din lume, parcul de la Simeria a fost infiintat la inceputul secolului al XVIII-lea, in jurul castelului nobiliar Gyulay din vechiul sat Biscaria, astazi orasul Simeria. In prezent, parcul se afla intr-un stadiu avansat de degradare. Lipsa de interes a autoritatilor a facut ca din 1990 si pana in prezent gradina zoologica din incinta parcului sa dispara de parca nici nu ar fi fost acolo, aleile din parc si lacurile unde altadata cresteau nuferi sunt neingrijite, chiar daca si-ar astepta vizitatorii pentru a-si perinda pasii prin cel mai frumos parc dendrologic din Romania.Parcul este situat pe malul raului Mures si este apreciat de specialistii in domeniul silvic si botanic ca fiind un monument national reprezentativ in arta parcurilor si, totodata, cea mai veche si mai valoroasa colectie de plante lemnoase exotice si autohtone din tara. Rezervatia dendrologica de la
Simeria este unicat in aceasta parte a Europei Centrale si de Sud-Est, datorita speciilor exotice rare care se gasesc in acest parc. Stilul de amenajare si constructie este cel englezesc cu tenta romantica. Primele specii exotice au fost introduse pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, cand a fost plantata o prima alee cu castani, eveniment cunoscut datorita unei lucrari din 1860, dar si datorita unor planuri de amenajare a parcului, care se afla la Arhivele din Deva. Tot in aceste documente se gaseste si informatia potrivit careia specia „salcam” a fost introdusa in parc cu ocazia lucrarilor la respectiva alee cu castani. De la infiintarea parcului, acesta a fost domeniul unor renumite familii nobiliare din Transilvania si a fost transmis pe linie feminina de la primii proprietari ai parcului, cei din familia Gyulay, la familile Kun, Fay si pana la ultimii proprietari, cei din familia contelui Ocskay, de la care statul comunist l-a confiscat si trecut sub egida Academiei Romane.Intr-un document din anul 1848 este mentionat ca proprietar al parcului contele Kun si, cu ocazia revolutiei maghiare din 1848-1849, au fost semnalate numeroase distrugeri si avarierea cladirilor de pe domeniul nobiliar datorita faptului ca in zona satului Biscaria, astazi Simeria, au avut loc numeroase lupte intre trupele revolutionare maghiare, conduse de generalul Iosif Bem, si armata imperiala austriaca. Din familia nobiliara Kun, care este amintita in respectivul document de la 1848 ca proprietara a parcului, a facut parte si presedintele Academiei Literare Maghiare, contele Gyulay Kun. Din 1870 au loc primele schimbari in arhitectura parcului, dupa planuri precise, cu rol de a imprima un stil englezesc autentic prin introducerea a numeroase specii originare din Extremul Orient si America de Nord. Este cunoscut faptul ca nobilimea maghiara din epoca a incercat sa imite stilul de viata al aristocratiei din Imperiul Britanic. Urmatorul proprietar care este semnalat in documente dupa contele Kun este Bela Fay, unul dintre cei mai mari specialisti in domeniul biologiei, devenit ulterior membru al Academiei de stiinte din Imperiul Austro-Ungar, si care a imbogatit parcul cu numeroase specii de arbori exotici.- Peste 250 de speciiColectia dendrologica a parcului avea la inceputul anului 1949 peste 250 de specii de arbori, iar in prezent in parc exista 2.165 de specii diferite de plante si arbori exotici rari pentru aceasta zona a Europei. Aici a avut loc studiul experimental de aclimatizare a arborelui de Segovia Gigantea, care este originar din Africa, dar si a speciilor de arbori, arbusti si plante exotice, pentru infrumusetarea parcurilor urbane din Romania si din intreaga lume, statiunea si parcul dendrologic de la Simeria bucurandu-se de recunoastere pe plan mondial in domeniul silviculturii. Conform Enciclopediei Britanice, parcul dendrologic de la Simeria ocupa locul al treilea ca frumusete si numar de specii de arbori in Europa si pozitia a 11-a pe plan mondial.
Sursa: Universul Padurii
