Partajarea Polului Nord, la masa negocierilor

Rusia, SUA, Canada, Groenlanda si Norvegia vor sa-si retraseze granitele din Oceanul Arctic

* Miza – exploatarea unui sfert din rezervele mondiale de titei

Partajarea Polului Nord, la masa negocierilor

Partajarea tinuturilor inghetate din jurul Polului Nord – ultima farama de pe Terra asupra careia niciun stat nu-si exercita suveranitatea si nici nu are garantat un statut international (precum Antarctica) – a inceput, ieri, intr-un satuc din Groenlanda. Dupa mai multe luni de tensiuni si expeditii stiintifice in zona, care au culminat cu gestul „politic” al plantarii unui steag rusesc pe fundul Oceanului, exact unde ar fi Polul Nord, tarile riverane s-au asezat la masa negocierilor. Locul ales pentru o conferinta de doua zile, care urmeaza sa se incheie astazi, este Illuissat, cea de-a treia asezare ca marime din Groenlanda, situata pe coasta vestica a insulei (in vecinatatea Canadei). Cu putin peste 4.500 de locuitori, notorietatea castigata de Illuissat in doar doua zile s-ar putea pastra pentru decenii, indiferent daca Groenlanda va deveni sau nu un stat independent. Ori ca va pastra sau nu legaturile (si asa tot mai formale) cu Coroana daneza, Groenlanda va fi, in cateva decenii, un important exportator de titei. De fapt, aceasta este si miza reuniunii la nivel de ministri de Externe dintre Rusia, SUA, Canada, Danemarca (care inca vorbeste si in numele Groenlandei), plus Norvegia – delimitarea granitelor lor in apele nordice, pe fundul carora se afla un sfert din rezervele mondiale de petrol. Iar daca acum cinci ani, de pilda, aceasta descoperire a exploratorilor ar fi trecut drept o „curiozitate” sttintifica, ea are implicatii politico-economice (ajunse acum la masa negocierilor) din doua motive.

Delimitarea zonelor, grabita de incalzirea globala

In primul rand, intre efectele preconizate ale incalzirii globale, se numara si faptul ca apele artice vor deveni navigabile, iar extractia de petrol si minereuri va fi mult mai facila. Apoi, data fiind cresterea neintrerupta a pretului unui baril de titei, exploatarea acestei resurse din zone pana acum inaccesibile devine profitabila.

Prosperitate ca in emiratele din Golful Persic

In aceste conditii, cei 50.000 de locuitori ai Groenlandei sunt considerati deja a fi una dintre cele mai bogate natiuni ale planetei. Redeventele de pe urma exploatarii resurselor naturale (chiar si oferite in parte Danemarcei, ca un soi de compensatie pentru deceniile in care Copenhaga si-a finantat provincia cea mai inapoiata, dar care ocupa 98 la suta din teritoriul Regatului!) vor fi in masura sa propulseze o rapida crestere economica precum in emiratele din zona Golfului Persic. Poate ca localnicii, care traiesc din pescuit si vanarea focilor, nici nu ar tine neaparat sa renunte la modul traditional de viata de dragul bogatiei, dar probabil ca nu vor rezista presiunilor exercitate de cele trei state G-8 (Rusia, SUA si Canada) care vor sa puna mana pe petrolul artic. In numai cateva decenii, companiile petroliere din toata lumea vor avea mai multi angajati la Polul Nord decat intreaga populatie a Groenlandei.

Rusia nu are „pretentii teritoriale”

Cata vreme atat efectele incalzirii gloale, cat si setea de titei a economiei mondiale sunt considerate „ireversibile”, cele cinci parti (sau sase, caci Groenlanda e reprezentata si de premierul sau, dar si de ministrul de Externe danez) s-au angajat la negocieri. Surpriza placuta a zilei de ieri a reprezentat-o pozitia Rusiei, care a anuntat, prin ministrul sau de Externe, Serghei Lavrov, ca „nu are pretentii teritoriale”, ci doreste purtarea negocierilor pe baza dreptului maritim international, inclusiv a prevederilor privind partajarea platoului continetal. Lavrov a spus ca amplasarea drapelului rus „nu trebuie privita altfel decat amplasarea drapelului SUA pe Luna, cu ceva timp in urma” si ca nu ar trebui acordate valente politice unei realizari stiintifice a cercetatorilor rusi. Astfel, probabil ca Moscova a aderat implicit la pozitia Copenhagai, care doreste ca orice solutie convenita intre parti asupra Polului Nord sa primeasca o consfintire oficiala in cadrul ONU.

Sursa: Gandul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *