Pastravarii se tem de inundatii
12 Mar 2008 Comenteaza pe Forum Trimite prin Email
Crescatoriile abia au fost refacute dupa dezastrul de anul trecut, care a provocat moartea a milioane de pesti.
La cota 800, in Muntii Fagaras, in incinta complexului turistic Sambata de Sus, functioneaza – de peste zece ani – una dintre cele mai mari crescatorii de pastravi din tara. Iarna, prins la copca si pus la saramura, iar vara, scos din bazin si asezat direct pe gratar, in aer liber, pastravul atrage mii de turisti, atat din tara, cat si din strainatate. Anul trecut insa, schimbarile climatice au produs o rupere de nori care a distrus intreaga crescatorie de peste. Acum, localnicii se tem ca inundatiile ar putea reveni.
Crescatoria ecologica de pastravi de la Sambata de Sus adaposteste peste 20 de bazine pentru peste, echipate cu toate instalatiile necesare purificarii apei. Ea vine, in cadere libera, de sus, din munti, prin conducte special amenajate si este filtrata si la intrarea, si la iesirea din bazine. Pestii traiesc la temperatura apei de munte, care nu are nevoie de reglare termica.
Aici se cresc doua specii de pastrav – indigen si fantanel – care au fost aduse din alte crescatorii, dupa dezas-trul de anul trecut. Pestii sunt pusi in bazine diferite, dupa marimea lor. “Nu pot sta laolalta, pentru ca sunt carnivori si este posibil ca pestii mari sa ii manance pe cei mici. In plus, cantitatea de mancare cu care sunt hraniti difera in functie de gradul lor de dezvoltare”, spune Maria Maier, administratorul pastravariei.
Nu sunt pretentiosi
Cei care intentioneaza sa se lanseze intr-o astfel de afacere trebuie sa stie inca de la inceput ca pastravii ecologici, indiferent de specie, sunt destul de pretentiosi. Pastravarii trebuie sa aiba grija de ei, in permanenta, de la stadiul de ou si pana la deplina maturitate. In luna octombrie, pestii isi depun icrele, care apoi sunt transportate in incubator si raman acolo “pana le dau ochii”. Icrele nu sunt mai putin “mofturoase” decat pastravii adulti. “Ele trebuie pipetate incontinuu.
Chiar si asa, unele mai mor. Atunci icrele se fac albe si se ridica la suprafata. Se aduna unele langa altele si putrezesc. Pentru ca ouale moarte sa nu le afecteze pe cele sanatoase, icrele alterate trebuie sa fie indepartate, cat de repede posibil”, mai spune Maria Maier. Dupa ce icrele devin puiet, pastravarii ii muta, cu ajutorul unor plase, in niste bazine mai -mici si incep sa-i hraneasca.
Pe masura ce pestii cresc, ei sunt rariti si mutati in alte bazine. “Le aruncam granulatia direct in apa, iar ei ies repede la suprafata ca sa o prinda. E un spectacol sa vezi cum – deodata – apa se involbureaza si ies dupa mancare”, ne explica doamna Maier. Daca, in timpul iernii, apa din bazine ingheata, ingrijitorii fac copci pentru ca pestisorii sa poata respira.
Pastravul atrage turistii
Vara zona este plina de turisti. “Unii dintre ei vin in mod special pentru pestele proaspat. Vin o data, apoi revin”, a mai spus administratorul pastravariei. “Dar si toamna e la fel de frumos. Padurea ce se vede in jur ofera un adevarat spectacol de culoare”, a adaugat aceasta. Un kilogram de peste la pastravaria de la Sambata de Sus costa 18 lei. Pastravii au diferite marimi si pot atinge chiar si 1,8 kilograme. “De obicei, pestii reproducatori ajung sa cantareasca cu mult peste doua kilograme”, a mai spus Maier.
45 de tone, pe apa Sambetei
In august, anul trecut, s-au rupt norii deasupra Fagarasului. “Vara trecuta, a fost o inundatie catastrofala in zona, iar pastravaria a fost distrusa aproape complet. Tot pestele, adica peste 45 de tone, a pierit sufocat de apa maloasa care venea involburata de pe versant. Barajul de aductiune s-a rupt si s-a intamplat nenorocirea. Nu am mai trait asa ceva de cand ma stiu”, a marturisit Maria Maier. Pastravaria a fost repusa pe picioare, dar cu mari eforturi financiare.
Numai repopularea cu peste a bazinelor a costat in jur de doua miliarde de lei vechi. Atunci, persoanele cazate in zona au fost evacuate, dar chiar si asa vreo zece masini au fost luate de ape. Debitul raului a crescut foarte mult, iar sase podete au fost rupte de viituri. Primarul din comuna Sambata de Sus a marturisit ca nici el nu a mai vazut niciodata o asemenea dezlantuire a naturii. In conditiile schimbarilor climatice actuale, localnicii se tem ca astfel de evenimente meteorologice se pot repeta oricand.
Sursa: Adevarul
Urmareste EcoMagazin.ro pe FaceBook
Pentru mai multe informatii incubator, indigen, inundatii, nori, pastravari, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!
Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.
