Pe urmele poluarii Bistritei in cazul mortii a tone de peste

Pe urmele polu?rii Bistritei
Pe urmele poluarii Bistritei
Pe urmele poluarii Bistritei

Pescarii de pe Bistrita nu sint de acord cu concluziile autoritatilor in cazul mortii a tone de peste • un martor indica drept sursa de poluare Statia de epurare de la Vinatori • „A plouat puternic, iar bazinele au dat pe dinafara, dejectiile ajungind in riu“, spune martorul • acesta precizeaza ca in amonte de locul in care statia de epurare elimina dejectiile filtrate nu au fost gasiti pesti morti • reporterii Monitorul au constatat, pe teren, urme ale unei posibile deversari de la statia de epurare • SGA spune ca indicatorii de calitate ai apei uzate au fost normali •

A trecut mai bine de o saptamina de cind pe Bistrita s-a petrecut un dezastru ecologic de proportii, iar cauzele producerii acestei situatii sint inca invaluite in mister. Specialistii de la Sistemul de Gospodarire a Apelor au facut o ancheta, dupa ce s-au sesizat din presa (adica din Monitorul) si au ajuns chiar la niste concluzii. In opinia lor, dezastrul ar fi fost favorizat de un cumul de factori favorizanti: caldura excesiva si deversarea barajului de la Reconstructia, care ar fi antrenat depunerile de pe fundul albiei. Rezultatul acestei anchete a fost publicat la inceputul acestei saptamini in Monitorul, concluziile nefiind pe placul pescarilor, unii dintre ei chiar martori la dezastru. „Este putin probabil ca din cauzele indicate de cei de la SGA sa fi murit atit de multi pesti. Au fost cu zecile de mii, tone, ceea ce nu s-a mai intimplat niciodata. Deversari au mai fost si chiar mai mari decit cea din 23 iunie, insa nu s-a lasat cu o mortalitate atit de mare in rindul pestilor. Pescarii stiu foarte bine ca in amonte de locul in care sint deversate apele uzate de la statia de epurare nu au fost pesti morti, ceea ce spune multe. Ma mir ca totul a fost in regula acolo, din moment ce se vede clar, in zona de debusare ca dejectiile, tratate sau nu, au luat-o pe linga canal. Cred ca si acum s-ar putea stabili daca surplusul de la statia de epurare era reprezentat de apa uzata, adica dejectii tratate sau chiar dejectii. Plouase foarte mult cu o zi inainte, iar bazinele erau pline. Oare nu a trecut apa peste bazine si a ajuns in albia riului?“, ne-a declarat un pescar, bun cunoscator al Bistritei, care a declarat ca nu crede in concluzia celor de la SGA. De altfel, cele declarate de acesta par sa confirme in parte spusele celor care au ajuns pe malul Bistritei la putin timp dupa ce deversarea s-a incheiat. „Mirosea ingrozitor, ca nu puteai sa stai mai mult de citeva minute pe malul apei. Doar daca barajul era plin de fecale ar fi plutit pe Bistrita rahatii, altfel este de neinteles. Nici varianta cu mizeria adusa de pe versanti nu sta in picioare, pentru ca este greu de crezut ca muntii din zona sa fie plini de fecale spalate acum de ploi. Este clar ca cineva s-a jucat cu vreo fosa septica sau o statie de epurare si folosindu-se de deversare a scapat de dejectii. Iar mirosul de fecale spune multe. Apa era nu tulbure, ci cenusie spre neagra. Putea si dupa 5-6 ore de la deversare. Cine a facut asa ceva este de o nesimtire fara margini, iar autoritatile ar trebui sa faca o ancheta“, declara un pescar la trei zile dupa deversare. De altfel, nu a fost singura persoana care a precizat ca Bistrita mirosea a soda caustica si fecale. Iar acestea nu aveau de unde sa provina decit de la o statie de epurare sau fosa septica.

Pe urmele poluarii

Cunoscutul profesor universitar Ionel Miron de la Universitatea Al. I. Cuza, doctor in biologie, cercetator stiintific si autor a zeci de lucrari in domeniul acvaculturii, a precizat, la rindu-i, ca este putin probabil ca doar o simpla deversare ar fi putut sa duca la decesul a mii si mii de pesti. Profesorul recomanda autoritatilor sa se miste repede si sa preleveze probe, inclusiv peste mort. Analizele ar fi putut stabili ce a cauzat decesul vietuitoarelor subacvatice. Din comunicatul SGA nu reiese ca ar fi fost analizati si pestii morti, asa ca apare un mare semn de intrebare. „Din spusele dumneavostra sint foarte multi pesti morti, ceea ce inseamna ca la mijloc ar putea fi vorba de poluarea apei. Acest lucru poate fi stabilit de autoritatile care au o evidenta clara a statiilor de epurare situate in apropierea riului. Acolo trebuie cautat in primul rind, iar cei de la Mediu stiu cum s-o faca. Pestii sint foarte buni bioindicatori ai calitatii apei. O unda de apa chimizata poate sa treaca si nu-i mai prinzi urma. In schimb un organism viu, daca il gasim, ne poate indica clar daca au fost depasite limitele toxice“, declara pentru Monitorul profesorul Miron.
Pentru a verifica spusele pescarilor, redactorii cotidianului Monitorul au purces marti pe teren, in zona statiei de epurare. Fara a fi specialisti, putem spune ca in asa zisa zona de debusare inca se observa o urma de deversare. Pe linga teava ce transporta apele uzate. Ca respectiva deversare a fost cu ape uzate sau dejectii, numai specialistii ar putea stabili. In urma verificarilor efectuate de specialistii de la SGA, la patru zile dupa aparitia problemelor pe Bistrita, s-a constatat ca cele intimplate au avut la baza mai multi factori favorizanti, respectiv deversarea care a antrenat depunerile de pe fundul albiei, lucru ce a dus la o crestere a incarcarii organice, plus temperaturile ridicate. Cei de la Ape au precizat ca nu s-au inregistrat evacuari necontrolate de ape uzate si nici nu au fost depistate depozite de deseuri toxice in apropierea albiei.
Reprezentantii companiei Apa Serv Neamt, care administreaza statia de epurare sustin ca este exclus ca poluarea sa se fi produs din cauza lor, atit datorita felului in care este realizata aceasta cit si datorita faptului ca analizele efectuate la aceasta statie au fost in parametrii normali. „Este exclus ca poluarea sa se fi produs din cauza statiei noastre de epurare si exista mai multe considerente care atesta fara dubii ca asa ceva nu se poate. Astfel, aceasta statie este construita in trepte astfel incit dejectiile nu se deverseaza direct in Bistrita ci trec prin mai multe filtre de epurare pina se ajunge la deversarea propriu zisa. Apoi bazinele au o capacitate mult mai mare decit debitul Bistritei deci in nici un caz nu se pot umple si sa dea pe dinafara. Lumea are senzatia ca aceste bazine sint ca niste galeti ce dau pe dinafara, dar in fapt este o statie extrem de complexa, care respecta toate normele europene si care nu poate avea nici o legatura cu aceasta poluare. Pe deasupra, toate analizele efectuate la noi au aratat ca sint in parametri normali“, a precizat Bianca Ivasca, purtatorul de cuvint al Apa Serv.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *