Substantele chimice folosite in fracturarea hidraulica si riscurile pentru sanatatea umana si organismele vii

0
43
Substantele chimice folosite in fracturarea hidraulica si riscurile pentru sanatatea umana si organismele vii

Dincolo de plangerile populatiei afectate, efectele reale asupra sanatatii si legatura lor directa cu fracturarea hidraulica sunt rareori documentate, pentru ca nu a existat o preocupare oficiala in acest sens, iar pe de alta parte fracturarea este exceptata de la divulgarea compusilor chimici utilizati, ceea ce a ingreunat diagnosticarea si stabilirea unor corelatii.

Potrivit activistilor de mediu din SUA, exista insa un risc biologic major, care deriva direct din poluarea apelor si afecteaza orice entitate vie (plante, animale, oameni) din apropiere, deoarece apa poluata ajunge din zona de exploatare pe terenuri agricole si in fantani, mai intai circuland pe falii si fisuri la nivelurile superioare, iar apoi prin capilaritate in soluri. Studiile independente indica faptul ca in zonele in care sunt produse gazele de sist, ca urmare a contaminarii cu substante chimice toxice, cancerigene, numarul de boli creste in mod dramatic si apar in mod frecvent: neuropatie periferica, leziuni cerebrale ireversibile, astm, cancer de piele, caderea acuta a parului la animale, cancer testlcular, probleme in timpul sarcinii, anemie, leucemie, insuficienta renala sl multe altele. Mortalitatea este in crestere.

Un studiu facut public in decembrie 2011 al Environmental Protection Agency (EPA), agentia americana pentru protectia mediului, a confirmat ca metoda fractionarii este responsabila pentru poluarea apei potabile ta statul american Wyoming si arata ca exploatarea gazelor de sist poate provoca probleme de sanatate populatiei care locuieste langa exploatari. Dupa ce componente ale fluidelor folosite in fractionarea hidraulica au fost detectate in apele subterane din regiunea Pavillion, o comunitate din Wyoming, locuitorii au fost sfatuiti sa nu bea apa din sursele proprii. EPA a anuntat in decembrie ca aceasta este prima precizare dintr-un raport mai amplu, care va fi dat publicitatii in cursul acestui an (2012).

Exista numeroase localitati in SUA, unde familii care au locuit in casele lor de generatii nu au posibilitatea de a bea apa sau sa spele hainele in aceasta apa din cauza mirosului chimic puternic (vezi si incidentele din oraselul Dish, amintite in sectiunea anterioara). Scaldatul in apa a provocat eruptii cutanate pe care medicii nu sunt in masura sa le trateze. S-au semnalat animale bolnave si/sau decese dupa ce au baut apa din aceste surse contaminate. Cazuri bine documentate au ajuns si in atentia Comisiei de Control si Reforma Guvernamentala din Camera Reprezentantilor SUA
Unul dintre cazuri este cel al Laurel Amos, din comitatul Garfleld Colorado, care locuieste la 270 m de o platforma de foraj sl care a dezvoltat o tumoare datorita cel mal probabil efectelor 2-BE (2- butoxletanol). in timpul unei fracturari, putul de apa din curtea femeii a explodat. Femeia a relatat sl problemele de sanatate ale persoanelor care locuiesc in apropiere. Tot in Colorado, s-a semnalat cazul unei infirmiere de la serviciul de urgente din Durango, Cathy Behr, care a ajuns in pericol sa isi piarda viata dupa ce a tratat un lucrator care fusese improscat cu lichid in timpul unei deversari a fluidului de fracturare la un sit. Infirmiera care il dezbracase pe accidentat si i-a strans hainele in saci de plastic a ajuns la scurt timp in stare critica datorata insuficientei mai multor organe. O atentie deosebita ar trebui acordata sanatatii lucratorilor din aceasta industrie, care sunt direct expusi noxelor enumerate si contactului cu toate substantele toxice pe care le solicita direct procedeul.

„New York Times” a publicat un amplu dosar despre riscurile pentru sanatatea umana asociate cu raspandirea productiei de gaz prin aceasta tehnica. Persoanele expuse la nivel ridicat de radioactivitate pot avea simptome precum oboseala, febra, diaree, stari de voma, sangerarea nasului, ameteli, dezorientare, presiune scazuta a sangelui etc. „Times” a facut cunoscute, de asemenea, studii ale EPA care nu au fost date publicitatii pana atunci, precum si un studiu confidential al industriei de foraj, care concluzionau ca deseuri radioactive rezultate din foraje nu pot fi complet diluate nici prin scurgerea in rauri si alte cai navigabile.

Efectele catorva dintre substantele folosite in fracturarea hidraulica

Formalaldehida: Considerata printre cele mai toxice substante, pentru efectele cancerigene, este folosita curent la imbalsamarea cadavrelor. Ingestia a 28 grame de lichid poate provoca moartea. Expunerea pe o perioada lunga de timp poate provoca leziuni pulmonare si probleme de reproducere la femei.

2-Butoxyetanol: Vaporii sai sunt extrem de iritanti pentru ochi si nas si afecteaza sistemul hematologic sl cel hepatic (ficatul). Ingerarea sau simplul contact cu pielea al acestei substante poate provoca dureri de cap, greata si ameteala. Sub stricta supraveghere, este utilizata ca solvent; de ex. la producerea de vopsele.

Naftalina, 1-Metbylnapthalene, 2- Methylnapthalen: Sisteme de organe afectate: hematologie (sange), hepatice (ficat), neurologice (sistemul nervos), oculare (ochi), respiratorii (de la nas la plamani). Inhalarea in anumite conditii, poate provoca iritatii ale tractului respirator, greata, varsaturi, dureri abdominale, febra sau, in cantitati mari, chiar deces. Este folosita si pentru combaterea moliilor.

Acidul sulfuric: Inhalarea poate provoca afectiuni pulmonare grave, iar in contact cu ochii poate duce la pierderea totala a vederii. Doza letala este cuprinsa intre 28 de grame si 1 lingurita. in plus, a fost clasificat ca fiind un probabil agent cancerigen. Se gaseste in bateriile pentru autoturisme sl este coroziv pentru toate tesuturile corpului.

Metanol: Vaporii pot provoca iritatii ale ochilor, dureri de cap, oboseala sl in doze destul de mari poate fi fotal. Ingerarea poate provoca leziuni oculare sau chiar deces. Se gaseste in antigel, solventi pentru vopsea si combustibili.

Isopropanol: Inhalarea vaporilor poate provoca iritatii ale ochilor si ale tractului respirator superior. Ingestia provoaca stare de ebrietate si varsaturi. in concentratii reduse, se gaseste in solutii pentru curatarea sticlei, in antiperspirante sau in produse cosmetice precum parfum uri si sapunuri.

Benzenul: cunoscut a fi un cancerigen pentru organismul uman, afecteaza sistemul hematologic, sistemul im unitar, si pe cel neurologic.
Motorina: Contactul acesteia cu pielea poate provoca mancarime, iritatie, arsuri sau chiar cancer de piele.

Dioxid de siliciu cristalin: Sub forma de praf, este daunator daca este inhalat in mod repetat, pe o perioada lunga de timp si poate produce iritatii ale ochilor, dificultati in respiratie sau chiar cancer. Principalele organe afectate sunt ochii si sistemul respirator.

Acid boric: Utilizat la producerea de insecticide, antiseptice, substante ignifuge. Devine otravitor daca este inhalat in cantitati mari. Expunerea pe termen lung poate provoca leziuni renale si eventual lnsufidenta renala.

Acid formic: Folosit de obicei pentru colorare in industria de prelucrare a pielii, ca sl conservant pentru hrana animalelor sau pentru curatarea vasului de toaleta. Lichidul provoaca arsuri ale pielii sl ochilor. Inhalarea vaporilor poate fl Iritanta sl dureroasa sl poate provoca greata si varsaturi.

Kerosen: Vaporii de kerosen pot provoca iritatii ale nasului sl ochilor, ingerarea fiind fatala.

Ronald E. Bishop, doctorand al Facultatii de Chimie – Biologie din cadrul Universitatii de Stat din New York, mentioneaza, la randul sau, o serie de substante chimice utilizate la extractia gazului de sist, in lucrarea „Evaluarea riscurilor chimice si biologice ale extractiei gazului natural in New York” , publicata la data de 21 ianuarie 2011. Desi pentru multe din aceste substante nu s-au efectuat deocamdata teste privind modul in care afecteaza organismul uman sau mediul, totusi din analizele facute reiese ca o serie de substante utilizate sunt extrem de toxice folosite individual, si chiar au o toxicitate mult mai mare atunri cand sunt folosite impreuna sau in anumite combinatii.

Glutaraldehlda: utilizata pe scara larga ca biocid in foraj si fracturare hidraulica, are, pe langa efectele sale antimicrobiene, capacitatea de a afecta grav sistemul respirator, cauzand astm si/sau dermatita de contact. Substanta este cunoscuta ca puternic mutagen, si este usor de inhalat sau absorbit prin piele. In acest sens, autorul arata ca populatiile de pastrav, algele si zooplanctonul au fost grav afectate in zonele unde substanta a fost utilizata la fracturarea hidraulica, chiar daca a fost utilizata in concentratii foarte mld [1-5 ppm).

2,2 – dibrom – 3-nltriooproplonamlda (DBNPA): se foloseste tot mal des in fracturarea hidraulica, fiind o toxina care afecteaza sistemul respirator si pielea sl foarte coroztva pentru ochi. Pentru mediu este foarte periculoasa, fiind toxica pentru o mare varietate de organisme acvatice sl producand serioase mutatii si decese. In special, este letala pentru microorganisme, pastravul curcubeu, crevetll mici sl stridii, chiar si in concentratii infime, cu mult sub limita de la care aceasta substanta chimica poate fi detectata (sub0,01ppm).

Di-bromo-aceto-nitril (DBAN): folosit de obicei impreuna cu 2,2-dibrom-3- nitrilopropionamida formand astfel un produs metabolic [cu eliberare de cianura). Efectele sale sunt asemenea cdor produse de substanta prezentata anterior, doar ca acest biodd este si cancerigen. Folosite impreuna au o toxicitate mult mai mare decat atund cand sunt folosite individual.

Propargyl de alcool: un inhibitor de coroziune, este foarte frecvent utilizat in constructia puturilor de extractie a gazului. Poate provoca arsuri chimice la nivelul tesuturilor din piele, ochi, nas, gura, esofag si stomac si este extrem de toxic pentru ficat si rinichi. Efectele negative pot persista timp de cateva luni sau chiar ani dupa contactul cu aceasta substanta. Este daunator pentru o varietate de organisme acvatice, in special pentru plevusca, o specie de pesti marunti de apa dulce, care sunt ucisi de concentratii foarte mici de propargyl de alcool.

2-butoxyethanol (2 BE): este un agent tsnsioactiv folosit in mai multe etape ale exploatarii gazului de sist; fiind utilizat frecvent ca lubrifiant Este usor absorbit prin piele si afecteaza celulele rosii din sange, fecandu-le sa se rupa, conducand in final la hemoragie. Chiar in concentratii reduse (cateva ppm), poate provoca dezechilibre endocrine si afecta organele reproductive, asa cum rezulta din studii medicale recente. Acest produs chimic este doar moderat toxic pentru organismele acvatice, in concentratii mai mari afectand algele si unele specii de pesti, daca se depaseste concentratia de 500 ppm.

Nafta grea: un amestec de produse petroliere compuse, printre care molecule aromatice de benzen, toluen, xilen, 1,2,4-trimethylbenzen si hidrocarburi policiclice aromatice, inclusiv naftalina, compus utilizat in extractia gazului de sist ca lubrifiant. Compusul este daunator pentru o serie de microorganisme, plante si animale. Mal multe dintre componentele amestecului sunt cunoscute cauzatoare de cancer. Atunci cand se Infiltreaza in sol sau in apele subterane devine toxic pentru organismele acvatice sl terestre, mal ales pentru amflblenl, impiedicand transferul oxigenului.

Potrivit aceluiasi autor (Ronald. E. Bishop, Evaluarea riscurilor chimice si biologice ale extractiei gazului natural in New York; 2011), fluidele recuperate din sonda devin si mai toxice, datorita continutului in elemente pe care le antreneaza din zacamant precum plumb, arseniu, bariu, radiu, radon, crom, uraniu, benzen, in combinatie cu o importanta cantitate de dorura de sodiu. Sunt substante extrem de toxice ele insele, chiar fara aportul chimicalelor folosite la fracturare. Aceste substante pot fi depistate cu usurinta in analizele facute la uzinele de epurare a apelor reziduale, acolo unde aceste fluide sunt supuse procesului de tratare, insa din practica existenta in SUA reiese ca doar o mica parte din aceste fluide se epureaza, in cele mai multe cazuri practicandu-se reinjectarea lor in subsol. La fel se stocheaza si deseurile solide rezultate in urma operatiunilor de foraj.

Nu in ultimul rand, Bishop atrage atentia asupra riscului de contaminare micro¬biologica, in special cu bacterii sulfat- reducatoare (ex. Desulfovibrio desulfuricons), care se dezvolta la adancimi in prezenta piritei sau hematitului si sunt antrenate de la acele niveluri odata cu fluidele de fracturare.

Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului „Gazele de sist: o noua provocare”, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat.

Autor: Georgeta Elisabeta Ionescu

  1. Ce sunt gazele de sist?
  2. Scurta istorie a exploatarilor de gaze de sist
  3. Fracturare Hidraulica – Ce este? Tehnologia pe intelesul tuturor
  4. Riscurile metodei de fracturare hidraulica – Impactul asupra mediului
  5. Emisiile fugitive de gaz in cazul fracturarii hidraulice si contributia lor la efectul de sera
  6. Substante chimice radioactive si metale grele in procesul de fracturare hidraulica
  7. Zgomotul si noxele produse in procesul de fracturare hidraulica pentru exploatarea gazelor de sist
  8. Riscul producerii de cutremure cauzate de exploatarea gazelor de sist prin fracturare hidraulica
  9. Substantele chimice folosite in fracturarea hidraulica si riscurile pentru sanatatea umana si organismele vii
  10. Riscurile de securitate si explozii in cazul fracturarii hidraulice
  11.  Cum afecteaza fracturarea hidraulica biodiversitatea
  12. Exploatarea de gaze de sist amana schimbarea strategica spre utilizarea energiei regenerabile
  13. Nivelul si modalitatile de reglementare a exploatarii gazelor de sist prin fracturare hidraulica
  14. Metoda de fracturare hidraulica in Europa. Incotro?
  15. Stadiul lucrarilor de explorare si exploatare a gazelor de sist prin fracturare hidraulica in Romania

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here