Peruanii protesteaza pe strazile capitalei Lima impotriva implementarii unui proiect minier

Segundo Huaman, 37 ani, cultivator de porumb, orz si cartofi din provincia peruana Cajamanca protesteaza in centrul orasului Lima – 10 februarie 2012 pentru  a atrage atentia asupra pericolului pe care mina de aur si cupru din Conga il reprezinta.

 

Brazdele adanci care ii strabat tenul ars de soare spun povestea unei vieti petrecute trudind pamantul. Segundo Huaman, in varsta de 37 de ani, cultivator de orz, porumb si cartofi, a pornit din Cajamarca – una dintre regiunile nordice ale tarii – intr-o calatorie spre capitala tarii. Insa, in loc sa ia autobuzul, Huaman si alte cateva mii de localnici au preferat sa parcurga cei 870 de kilometri pe jos, timp de 11 zile.

Marsul National pentru Apa si Viata – asa cum a devenit cunoscuta calatoria lor – este cea mai recenta forma de protest dintr-o serie de initiative foarte energice si vehemente impotriva propunerii de deschidere a exploatarii Conga in inima regiunii Cajamarca, un proiect minier estimat la 5 miliarde de dolari.

Proiectul propus de Newmont Mining Corp. din Denver si compania peruana Buenaventura, daca ar fi autorizat, ar reprezenta cea mai mare investitie facuta vreodata in sectorul minier in Peru. Fiind o extindere a exploatarii miniere de aur de la Yanacocha, promovata de aceleasi firme miniere, proiectul Conga este felul in care Newmont doreste sa isi atinga scopul – acela de a produce 7 milioane de uncii de aur si cupru in valoare de 400 de milioane de lire pana in 2017.

Miile de protestatari care s-au adunat in centrul capitalei Lima au lansat un apel catre guvern si catre presedintele Ollanta Humala de a anula proiectul deoarece lacurile de decantare prevazute ar polua sursele de apa ale localnicilor.

„Suntem aici pentru ca nu vrem ca strainii sa ne ia apa, aceasta este a peruanilor!” declara Huaman in timp ce parcurge unul dintre marile bulevarde ale capitalei, purtand pe cap o palarie de paie traditionala.

Prezenta fortelor de ordine echipate ca de razboi este pentru protestatari un reminder dureros al ostilitatii pe care acestia o resimt din partea promotorilor proiectului minier. In decembrie presedintele Humala a declarat stare de urgenta pentru 60 de zile, ca urmare a seriei de ciocniri violente dintre fortele de ordine si localnicii din zona Cajamarca. Atacuri repetate, o greva generala si baricadarea drumurilor de acces au paralizat efectiv zona la sfarsitul anului trecut.

Mare parte din nemultumirea acumulata se datoreaza si felului in care populatia percepe atitudinea oscilanta a presedintelui Humala – cu un an in urma, in postura de candidat la presedintie, reprezentand stanga extrema, acesta se exprima ferm impotriva investitiilor straine in minerit, vorbind chiar despre o posibila nationalizare a industriei miniere. Din vara insa, de la preluarea puterii, acesta a adoptat o pozitie complet diferita.

Omar Jabara, purtatorul de cuvant al companiei Newmont, afirma insa ca protejarea surselor de apa locale reprezinta o prioritate pentru companie, adaugand ca nu se planuieste inceperea lucrarilor pana cand nu vor fi realizate rezerve de apa potabile pentru un an intreg pentru comunitatile din zona.

„Lucrarile planificate vor dubla cantitatea de apa in cele patru lacuri existente acum in Conga si va asigura o sursa de apa pentru utilizatorii din aval pentru un an intreg, un beneficiu evident, mai ales in situatiile de seceta.” – a declarat Jabara. De asemenea, compania afirma ca proiectul, prevazut sa inceapa in 2015, va oferi 7000 de locuri de munca in contructii si 1600 de slujbe in perioada operationala. Compania estimeaza un aport de 3 miliarde de dolari la buget prin taxe pe o perioada de 20 de ani.

CooperAccion, o organizatie non-guvernamentala care promoveaza dezvoltarea durabila, afirma prin vocea purtatorului de cuvant – Patricia Rojas ca nemultumirile localnicior sunt indreptatite deoarece este binecunoscuta neglijenta guvernului din Peru in problemele de mediu.

„Comunitatea locala nu are puterea sa isi impuna vointa in deciziile care se iau in privinta teritoriilor pe care le locuiesc pentru ca pur si simplu nu au acces la procesele de luare a acestor decizii”, declara Rojas. „Asa ca sunt nevoiti sa protesteze in strada pentru a isi face vocea auzita.”

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here