Peste 35 de hectare de pasune impadurita la Mesteacan, comuna Almasu, au fost curatate

0
88
Peste 35 de hectare de pasune impadurita la Mesteacan, comuna Almasu, au fost curatate

La Mesteacan nu se pune pret pe ce da Dumnezeu

Peste 35 de hectare de pasune impadurita la Mesteacan, comuna Almasu, au fost curatate in cursul acestei veri, incepand cu sfarsitul lunii iulie si pana la inceputul lunii septembrie. In virtutea dreptului de proprietate asupra pasunii impadurite, cei de la compo-sesoratul Mesteacan au decis ca trebuie curatata pasunea, in vreme ce o parte din oamenii satului deplang „masacrul”. Cat vezi cu ochii, copacii tineri, crescuti in mod natural pe pasunea de peste 35 de hectare, au fost taiati, ramanand in urma crengile aramii si fara viata.

Iulian Salajan a fost invatator in Mesteacan din 1992 si spune ca este foarte legat de sat si de padure. In vara aceasta a fost sesizat de consateni ca pe pasunea satului se fac taieri de copaci. „Mi-au spus oamenii: ai vazut ce fac aia acolo? Du-te si vezi cum distrug padurea. Si m-am dus”, povesteste Iulian Salajan. Si a vazut cum se curata arboretul crescut de ani de zile. Salajan spune ca a incercat sa-i opreasca, dar nu l-a luat nimeni in seama. Si atunci a demarat o ampla actiune de reclamatii, la politie, la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare (ITRSV) din Oradea, pentru ca la Zalau nu au vrut sa-i inregistreze reclamatia. Si a luat legatura si cu Graiul Salajului. „Sa vedeti cum distrug padurea”, a spus Salajan. Asa ca o echipa Graiul Salajului a mers la fata locului sa vada ce se intampla la Mesteacan.

Pasune despadurita cu securea

Cat vezi cu ochii, pe dealurile care dau spre Vanatori, in urma cu doua luni ai fi dat de padure verde si deasa. Acolo unde in documente este trecuta pasunea care apartine Composesoratului Mesteacan se inalta o padurice tanara si cruda. Acum, pe zeci de hectare, printre copaci lasati pe post de umbrare, crengi aramii, uscate in soarele fierbinte, sunt martorele mute ale lastarisului de altadata. Si gramezi frumos randuite de lemne taiate. In primul moment nu-ti vine sa crezi ca oamenii au putut intra cu securea in halul ala in paduricea formata pe pasune. Sunt zeci de hectare care in ultimii ani au fost acoperite de padure, ca n-a fost nimeni sa curete pasunea. Iar acum, terenul este reclamat ca si teren agricol, deci padurea nu are ce cauta aici.

Taierile au fost facute fara autorizatie

Iulian Salajan spune ca acolo sunt 41 de hectare de pasune. „Doar o parte din ea e prevazuta in blocul APIA, pentru subventie. Acolo aveau dreptul sa taie copacii. Dar dincolo, unde deja se formase padure, de ce au taiat? Puteau sa o pastreze ca padure, doar sa faca lucrari de amenajare. Dar au intrat in ea si au taiat pana langa vechea padure”, spune inversunat Salajan. Si pentru ca facuse reclamatie, la locul taierilor vin autoritatile – de la Ocolul Silvic, politistul, de la ITRSV Oradea. Si vine si presedintele Composeso-ratului Mesteacan, Nicolae Pop. Asa ca stam de vorba cu omul si incercam sa aflam ce s-a intaplat acolo. Nicolae Pop ne explica faptul ca acolo e pasunea Composesoratului si ei n-au facut decat s-o curete. Legea le da dreptul sa-si ingrijeasca pasunea, chiar daca asta inseamna taierea copacilor crescuti in ultimii ani. Si mai are o explicatie: „Noi trebuie sa dam cota de lemne oamenilor si o dam din lemnul rezultat din curatirea pasunii. Era mai bine sa taiem din padure?”, ne intreaba Nicolae Popa. Il intrebam si noi daca nu era mai bine sa pastreze padurea si sa treaca terenul in regim silvic. „Noua ne trebuie pasune”, spune Nicolae Popa.

Pentru ca au fost sesizati cu privire la taieri ilegale de vegetatie forestiera, cei de la ITRSV Oradea au trimis un specialist la fata locului, pe inginerul Ioan Banut. „Inventariem cioatele produse prin taiere si materialul lemnos rezultat. Lucrarea, din punct de vedere silvic, este relativ corecta, exceptand faptul ca nu s-au facut marcajele pentru taiere. Acum inventariem cioatele, pentru a stabili masa lemnoasa rezultata, volumul si valoarea pagubei, dupa care vom da documentatia organelor de politie pentru luarea masurilor care se impun”, a precizat inginerul Ioan Banut. Specialistul trimis de ITRSV Oradea ne-a aratat ca, din punctul sau de vedere, lucrarea de curatare s-a facut relativ corect, pentru ca au fost respectate conditiile tehnice, respectiv lasarea de umbrare pe pasune sau protectie pentru izvoare. Pentru ca erau la startul verificarilor, Banut a precizat ca se va urmari sa se vada daca au fost respectate si alte indicatii tehnice, precum lasarea cioatelor la dimen-siunile standard pentru pantele cuprinse intre 15 si 20 de grade, lasarea vegetatiei forestiere pentru pantele mai mari de 30 de grade sau lasarea arborilor de protectie a malurilor si a versantilor, cu scopul de a preveni eroziunea solului. Insa, din ceea ce a vazut la fata locului, inginerul ne-a aratat ca lucrarile de curatare nu s-au facut foarte bine, pentru ca s-au lasat destul de multi lastari. „In 2-3 ani se ajunge la aceeasi situatie. Aici trebuia facuta o curatare sistematica pentru ca terenul sa devina pasune din nou. Cioatele lasate sunt vii, dau lastari din nou, iar pentru o uscare definitiva ar trebui sa fie curatate vreme de 10 ani”, arata Banut. Insa, in privinta trecerii pasunii impadurite in regim silvic, inginerul a evitat sa se pronunte. „Acum este teren cu destinatie agricola, depinde de proprietari sa-l valorifice in regim silvic”, a mai spus Ioan Banut.

Lucrarile de curatare a pasunii de la Mesteacan au inceput la sfarsitul lunii iulie si cei de la coposesoratul din localitate au decis sa faca taierile de copaci fara sa mai astepte lucratorii silvici sa vina pentru a marca copacii pentru taiere. Nicolae Pop, presedintele Composesora-tului Mesteacan, recunoaste ca a gresit cand a decis sa se inceapa lucrarile inainte de a avea autorizatie de la lucratorii silvici. Insa, spune ca pasunea trebuia curatata, pentru a fi redata destinatiei initiale. Pe de alta parte, inginerul Ioan Banut constata ca taierile s-au facut fara marcaje, asa ca se trece la inventarierea cioatelor si calcularea volumului de material lemnos rezultat. Reprezentantul ITRSV Oradea spune ca masa lemnoasa va fi confiscata. Concret, oamenii angajati de composesoratul Mesteacan risca sa suporte rigorile legii, iar masa lemnoasa confiscata va reveni mem-brilor Composesoratului, pentru ca ei sunt proprietarii pasunii. Asadar, singura consecinta a taierilor de padure de la Mesteacan va fi blocarea materialului lemnos pentru o perioada, dupa care lemnele rezultate se restituie proprietarilor pasunii. Pentru ca, in acte, acolo nu a existat padure, doar o pasune neingrijita si impadurita natural.

Padurea cu cheltuiala se tine

Potrivit presedintelui Composesoratului Mesteacan, Nicolae Pop, acesta are in administrare 273 de hectare de padure si 113 hectare de pasune. Pentru administrarea padurii este nevoie de bani, pentru paza si pentru lucrarile de intretinere. In schimb, pentru pasuni, oamenii primesc bani pentru intretinerea lor, prin APIA. Potrivit directorului APIA Salaj, Virgil Turcas, la Mesteacan s-au alocat bani pentru intretinerea pasunilor din 2008 pana in 2011. Datele primite de la APIA Salaj cu privire la Composesoratul Mesteacan arata ca suprafata declarata in campania 2011 este de 264,55 de hectare. Composesoratul Mesteacan a avut la dispozitie pentru intretinerea celor 264,55 de hectare de pasune suma de 72.272,41 de euro. Nu este de mirare ca subventia pentru pasuni pare mai atractiva pentru composesoratul Mesteacan decat intretinerea terenurilor impadurite, pentru care nu se primesc subventii europene. Desigur, este dreptul proprietarilor de terenuri sa-si foloseasca pamantul cu ce destinatie doreste. Dar, gandindu-ne la faptul ca in alte parti se fac eforturi mari pentru impadurirea terenurilor agricole sarace, nu ne putem rabda sa nu vedem ca, acolo unde natura lucreaza singura, omul intra cu securea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here