atunci p
Raport parlamentar privind dosarul retrocedărilor de păduri
Peste 5,5 % din suprafata paduroasa a tarii sunt paduri distruse
Peste 5,5 % din suprafata paduroasa a tarii sunt paduri distruse

In Romania peste 5,5 % din suprafata paduroasa a tarii sunt paduri distruse. Procesul de distrugere al padurilor, fara precedent in istoria ultimilor 25 de ani in tarile europene, a luat amploare in sectorul privat al padurilor din Romania. Una din cauzele majore privind distrugerea padurilor o reprezinta modul in care s-au aplicat legile privind reconstituirea dreptului de proprietate a padurilor.     Legea 247, pentru care Guvernul in anul 2005 si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului Romaniei, prevede ca padurile sa fie retrocedate de statul roman proprietarilor, astfel incat acestia sa-si recapete proprietatile confiscate de regimul comunist. Confiscarea padurilor de la proprietarii de drept s-a facut prin nationalizare, conform art. 6 din Constitutia din 1948. Legea nr. 247/2005 a aparut cu 3 ani inainte de aparitia noului Cod Silvic, care reglementa administrarea padurilor atat in sectorul de stat, cat si in sectorul privat, contribuind si in acest mod la accentuarea fenomenului de distrugere a padurilor.

Retrocedarea ilegala a padurilor a fost cauzata sau facilitata de: – interpretarea si aplicarea gresita a legilor privind reconstituirea dreptului de proprietate; – neluarea in considerare a legilor de expropriere efectuate de statul roman pana la aparitia regimului comunist; – nepromovarea de catre ministerele de resort care au raspuns de silvicultura (Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Mediului si Padurilor) si a celui care raspunde in prezent de silvicultura (Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice) a modificarilor necesare eliminarii confuziilor din legile de reconstituire a dreptului de proprietate; – neluarea in considerare de catre autoritatea publica care raspunde de silvicultura a propunerilor societatii civile, respectiv ale Federatiei pentru Apararea Padurilor, in vederea stoparii retrocedarilor ilegale. Aceste propuneri au fost transmise de catre Federatia pentru Apararea Padurilor ministerului de resort inca din data de 15.02.2010. Retrocedarea ilegala a padurilor a fost posibila astfel:  1. S-a permis ca aceeasi suprafata de padure, pe baza unor documente neaferente anului 1948 – cand au fost nationalizate padurile, sa aiba mai multi solicitanti, oferindu-se, pentru a se satisface toti solicitantii, paduri si pe alte amplasamente chiar daca pentru aceasta se diminua un bun proprietate publica – suprafata padurilor statului, incalcandu-se astfel art. 136 alin. (4) din Constitutia Romaniei prin care “bunurile proprietate publica sunt inalienabile”. 2.

S-a permis reconstituirea dreptului de proprietate fara ca solicitantul sa probeze cu documente dreptul, marimea si amplasamentul proprietatii; 3. S-au acceptat succesiuni fara ca acestea sa fie dovedite cu acte autentificate; 4. S-a permis reconstituirea dreptului de proprietate unor societati comerciale care au functionat inainte de anul 1948, incalcandu-se si prevederile Legii 247/2005 prin care reconstituirea dreptului de proprietate a padurilor nu se face catre societatile comerciale;

►S-a permis reconstituirea dreptului de proprietate fara ca solicitantul sa probeze cu documente dreptul, marimea si amplasamentul proprietatii, cum este cazul la persoane fizice, persoane juridice, forme asociative (composesorate, obsti). Este cunoscut cazul unui cetatean care solicita dreptul de proprietate pe 62.757 ha padure in judetul Buzau motivand ca este un urmas al boierului Preda Buzescu din secolul XVII. Din documentele Arhivelor Nationale se certifica insa ca tatal solicitantului avea o proprietate doar de 3,8 ha coasta si padure in cadrul Obstei mosnenilor Basca Gura Teghii;

►S-a permis reconstituirea dreptului de proprietate fara ca solicitantul sa probeze cu documente dreptul, marimea si amplasamentul proprietatii, cum ar fi  retrocedarea suprafetei de 9.008 ha paduri in judetul Bacau, zona Oituz, unor descendenti ai familiei Negropontes. Imediat dupa punerea in posesie acestia au vandut padurea cu zece milioane euro unor firme straine. In prezent, mare parte din aceasta padure a fost taiata. Un alt exemplu care necesita investigatii este retrocedarea catre urmasii familiei Stirbey a suprafatei de 6.500 ha paduri la Darmanesti, jud. Bacau. Intreaga suprafata a fost vanduta unor firme straine. De asemenea, printr-o Hotarare ilegala a Tribunalului Sf. Gheorghe, s-a permis reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafete de 43.000 ha paduri situata in judetul Bacau urmasilor familiei Ghika, fara ca solicitantul sa posede vocatie succesorala pentru aceasta reconstituire, conform Legii nr. 247/2005.

►Sunt solicitate in instanta aproximativ 130.000 ha paduri in judetul Mures de catre urmasii grofilor maghiari: Banffy, Kemeny, Bethlen, Farkas, Elteto (in nume propriu sau in numele a doua societati comerciale din perioada interbelica, reinfiintate in 2005), desi in anul 1921 mare parte din aceste paduri au fost expropriate, cu plata, si au fost atribuite in proprietate  taranilor,  bisericilor, scolilor, primariilor, tot contra cost. Intrucat aceste expropieri nu au fost evidentiate in cartile funciare, legislatia de atunci nu obliga in acest sens, grofii maghiari si-au declarat fostele proprietati ca fiind ale lor. La 9 februarie 1945 (pana la aparitia regimului comunist in Romania) a intrat in vigoare Legea Casei de Asigurare si Supraveghere a Bunurilor Inamice, prin care s-au confiscat padurile acestor grofi. In prezent, sunt pe rolul instantei 36 de dosare vizand retrocedarea celor 130.000 ha paduri care sunt proprietatea statului inainte de aparitia regimului comunist si, implicit, nu pot face obiectul Legii 247/2005;

►S-a permis solicitarea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru o fundatie de drept privat infiintata in anul 2000 asupra 166.813 ha paduri ce au fost date in folosinta  unei fundatii de drept public infiintata prin lege in 1925. In cartea sa, “Istoria uitata si iertata a averilor manastiresti”, scriitorul Ion Dragusanul prezinta  obiectul si scopul fundatiei – Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei, infiintata ca persoana juridica de drept privat de 27 de persoane fizice in anul 2000 (in prezent in aceasta fundatie au ramas 22 de persoane),  acela de a i “se retroceda suprafata de 192.158 ha padure ce a constituit Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei”(persoana juridica de drept public infiintata prin lege in 1925). Discutabile sunt cum o persoana juridica de drept privat poate sa fie continuatoarea unei persoane juridice de drept public si daca terenurile forestiere solicitate pot face obiectul retrocedarilor fiind proprietate de stat inca din secolul XVIII. In prezent Curtea de Apel Cluj nu a dat castig de cauza fundatiei create in anul 2000, existand insa posibilitatea ca aceasta fundatie sa conteste hotararea.

►O situatie prezentata pe larg de mass-media si care poate fi caracterizata ca si retrocedare ilegala de paduri a fost creata prin sentinta civila nr. 1281/2010, pronuntata in dosarul 1705/177/2010, de catre Judecatoria  Alesd, care a admis o actiune civila formulata de reclamanta Radu Maria. Prin aceasta sentinta se constata ca din proprietatea antecesorului doamnei Radu Maria, defunctul Mateescu Matei Alexandru, s-au preluat de catre Statul Roman in perioada anilor 1945-1949, paduri si terenuri cu vegetatie forestiera in suprafata totala de 62.682,8283 ha din localitatile Vadu Crisului, Cacuciu Nou – Com. Magesti, Balnaca – Com. Sunculus, Luncsoara, Gheghie si Grosi – Com. Auseu, numita Radu Maria fiind indreptatita prin aceasta sentinta la „reconstituirea” dreptului de proprietate pe aceasta suprafata pe vechiul amplasament, in masura in care acest lucru este posibil, sau prin teren in echivalent pe raza Judetului Bihor. Totodata, prin aceeasi sentinta, instanta obliga Comisia Judeteana Bihor si Comisiile Locale Vadu Crisului, Sunculus, Magesti si Auseu sa procedeze la intocmirea documentatiei necesare pentru punerea in posesie pentru suprafata de 62.682,8283 ha si emiterea titlului de proprietate pentru suprafata respectiva. Sentinta a fost atacata cu recurs de catre Comisiile – parate in cauza, Directia Silvica Bihor formuland in faza de recurs o cerere de interventie in interesul Comisiei Judetene Bihor. Recursul s-a judecat la Tribunalul Olt, care a casat Hotararea Judecatoriei Alesd, procesul fiind reluat la Tribunalul Cluj. Sentinta pronuntata de Judecatoria Alesd reprezinta o grava eroare judiciara, dimensiunea acestei erori fiind data in primul rand de disproportia dintre suprafata fond forestier ce se pretinde ca a fost preluata abuziv de catre Statul Roman de la antecesorul petentei – aproape 63.000 ha – si intreaga suprafata de padure nationalizata din raza celor patru comune – aproximativ 9500 ha. Totodata, insumand suprafetele totale ale celor patru comune, rezulta ca intreg teritoriul administrativ al acestora este de 27.062 ha (Comuna Vadu Crisului – 7470 ha, Suncuius – 7204 ha, Auseu – 7258 ha si Magesti – 5130 ha). Subliniem ca este vorba de intreg teritoriul administrativ, cumulat, al celor patru comune, respectiv terenuri intravilane si extravilane (terenuri arabile, fanete si paduri). Situatia creata prin sentinta pronuntata de Judecatoria Alesd ar determina ca cele patru comune amintite sa-si cedeze intregul teritoriu administrativ, incluzand terenuri arabile, fanete si paduri, pentru a acoperi mai putin de jumatate din suprafata de padure pe care petenta Radu Maria pretinde ca a avut-o pe raza acestor comune. Federatia pentru Apararea Padurilor a sesizat Comisiile pentru Cercetarea Abuzurilor de la Camera Deputatilor si Senat despre acest caz.

►Un alt exemplu de retrocedare ilegala de paduri catre falsi proprietari il constituie solicitarea unui grup de persoane constituite intr-o asociatie ce a revendicat o suprafata de padure de 11.144 hectare in judetul Timis. In anul 2005, printr-o sentinta a Judecatoriei Lugoj, s-a infiintat Asociatia „Societatea Forestiera Anonima Nadrag” avand ca obiectiv administrarea terenurilor forestiere care au apartinut „Societatii Forestiere Anonime Nadrag”, infiintata in 1924. Asociatia „Societatea Forestiera Anonima Nadrag” a solicitat reconsituirea dreptului de proprietate pentru 11.144 hectare teren forestier Comisiei Locale Nadrag, care a dat curs solicitarii, iar Comisia Judeteana Timis, in anul 2009, a validat dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere solicitate.  Intrucat nu au fost respectate prevederile Legii 1/2000 si Legii 247/2005 privind reconstituirea dreptului de proprietate, procedandu-se la retrocedari de bunuri catre societati comerciale (ceea ce legile amintite nu prevad), intrucat cei care au infiintat Asociatia „Societatea Forestiera Anonima Nadrag” (din documentele prezentate la Parlamentul si Procuratura Generala a Romaniei) nu sunt urmasii persoanelor fizice care au detinut actionariatul in „Societatea Forestiera Anonima Nadrag”, ci doar succesorii unor persoane improprietarite cu paduri prin reforma agrara din perioada interbelica, Federatia pentru Apararea Padurilor a solicitat in anul 2011 Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Comisiilor din Parlament pentru cercetarea abuzurilor sa intervina pentru evitarea acestei retrocedari ilegale de paduri. Actiunea in instanta in acest caz a fost solutionata de Curtea de Apel Brasov, nedandu-se curs la  solicitarea de revendicare a suprafetei de 11.144 ha paduri. Federatia pentru Apararea Padurilor a luat atitudine ori de cate ori a fost necesar, inca din anul 2008 fata de retrocedarile ilegale de paduri, semnaland astfel de cazuri opiniei publice, solicitand ministerului de resort, Guvernului si Parlamentului Romaniei, Comisiilor din Senat si Camera Deputatilor pentru cercetarea abuzurilor, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa ia masuri in acest sens. O parte din sesizarile Federatiei pentru Apararea Padurilor la Comisiile Parlamentului pentru cercetarea abuzurilor au fost transmise Consiliului Superior al Magistraturii de catre aceste comisii. Pentru stoparea procesului de distrugere a padurilor cauzat de retrocedarile ilegale de terenuri forestiere se solicita, din nou, conducerilor Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice si Departamentului pentru Ape, Paduri si Piscicultura din acest minister, luarea urmatoarelor masuri: 1.    Completarea Legii nr. 1/2000 si Legii nr. 247/2005 cu articolul: Reconstituirea se va face avand in vedere structura de proprietate existenta la momentul deposedarii abuzive de aceste terenuri de catre regimul comunist, existent in Regulamentul de aplicare a legii aprobat prin HG nr. 890/2005 art. 6, alin. 1. Completarea este necesara pentru a se da prevederii amintite o forta juridica superioara celei determinate de o Hotarare de Guvern. 2.    Modificarea Titlului XIII – Accelerarea judecatilor in materia restituirii proprietatilor funciare, art.5 alin.1 din Legea nr. 247/2005, in sensul ca hotararile pronuntate de instantele judecatoresti in procesele funciare in prima instanta sa fie supuse si apelului,iar cele pronuntate in apel, recursului.Se ajunge astfel la doua instante de control judiciar si la diminuarea implicita a unor posibile erori judiciare. Chiar daca primeaza principiul judecarii cu celeritate a litigiilor funciare judecarea cauzelor de trei instante (fond, apel,recurs) nu impieteaza acest principiu si nici nu se aduce prin aceasta vreo atingere dreptului persoanei la un proces echitabil. 3.    Abrogarea art. 4 alin. (5) din Legea nr. 247/2005 care dispune ca: Expertizele extrajudiciare prezentate de catre parti in cadrul proceselor funciare au aceeasi valoare probanta ca si expertizele ordonate de catre instanta de judecata, cu conditia ca acestea sa fie efectuate de catre experti autorizati de catre Ministerul Justitiei. Prin abrogarea acestui text de lege se da dreptul tuturor partilor la un proces echitabil, se evita administrarea unei probe in care expertul da dovada de partinire fata de partea care i-a comandat si achitat lucrarea, se elimina suspiciunile de coruptie. 4.    Impunerea unui termen limita de aplicare a Legii nr. 247/2005, corelandu-se astfel legea la reglementari similare din alte tari.       Se mentioneaza ca in demersul sau referitor la apararea padurilor Romaniei, Federatia pentru Apararea Padurilor a fost sprijinita constant de Comisia de stiinte Silvice a Academiei Romane si de Sectia de Silvicultura a Academiei de stiinte Agricole si Silvice. – See more at: http://www.amosnews.ro/peste-55-din-suprafata-paduroasa-tarii-sunt-paduri-distruse-2014-10-23#sthash.0z0YJ1QD.dpuf

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here