Pestera Muierii – o minune a naturii, ignorata de autoritati

pestera muieriiTraversand calcarele muntilor, raul Galbeni a creat in Depresiunea getica a Olteniei cel mai vizitat obiectiv speologic din Romania: Pestera Muierii.
Intre miile de pesteri ale Carpatilor, putine au un trecut atat de bogat in intamplari ca Pestera Muierilor de la Baia de Fier.
Numele de Pestera Muierilor, asa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier, provine din faptul ca, in timpuri stravechi, bantuite de razboaie, pe cand barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara, femeile si copiii se ascundeau in aceasta pestera, transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori.
Zona pesterii deschisa vizitatorilor are un traseu nu foarte dificil, asa ca, de la copii la oameni in varsta, toti se pot bucura de minunile create de natura in inima muntelui. Mai dificil e drumul pana la intrarea in pestera, pentru ca autoritatile par sa ignore minunea turistica din zona , mergand pe principiul :las’ ca merge si-asa…Intr-adevar merge pentru ca turistii se inghesuie, mai ales in zilele de weekend, sa viziteze pestera. Desi la intrare se specifica faptul ca au acces maxim 100 de vizitatori intr-un grup, de cele mai multe ori grupurile sunt mai mari, gratie bunavointei omului care rupe biletele la intrare. Acest lucru face ca nu toti vizitatorii sa aiba acces la informatiile oferite de ghizi. Acest lucru nu pare sa-i deranjeze insa pe turisti, cei mai multi fiind interesati sa se fotografieze cu stalactite si stalagmite si nu sa afle ca pentru formarea unui metru de stalactita e nevoie de 10.000 de ani.

Minunile din adancuri

Urmarind galeria principala prin care lumina becurilor electrice profileaza in contra-lumina un sanctuar, se ridica din podea o formatiune asemanatoare unei cupole gotice ce a primit denumirea de Domul mic. In stanga, sub feeria proiectata a reflectoarelor, apare ceea ce vizitatorii au numit Sala Altarului. Imaginea unui sacrificiu practicat de homo sapiens, asa cum l-a practicat in mileniile trecute, este revitalizata de imaginea Stancii insangerate in care scurgerile de oxid de fier au dat dantelariei o finete inegalabila. Mai sus, o colonie de lilieci penduleaza in Cupola de 17 m inaltime, emitand un sunet asemenea unui clopotel de argint. La cativa metri, intr-o sala inalta si larga se afla reconstituit scheletul unui Ursus spelaeus din dinastia imparatilor acestei pesteri in epoca paleolitica. La cativa pasi, podeaua este presarata cu numeroase bazinete, uneori pline cu apa, mai ales primavara. Aceasta zona poarta numele de Bazinele Mari. La alti cativa zeci de metri, intr-o sala spatioasa, o formatiune stalagmitica imbracata parca in mantie orientala, cu fes pe cap, aminteste de Turcul care a imprumutat numele sau acestei sali – Sala Turcului. Aici, stalagmite uriase, cruste parietale, domuri, concretiuni de tavan iau forme ciudate, motiv pentru care au fost numite: Cadana, Mos Craciun, Dropia, Domul Mare, Uliul Ranit.

Contrastul manelelor

Acestea sunt doar cateva din minunile Pesterii Muierilor. Daca interiorul Pesterii e fascinant, nu acelasi lucru se poate spune despre amenajarile din zona acestui obiectiv turistic. Constructii anapoda, gratare pe care sfaraie micii si nelipsitele manele alcatuiesc un peisaj mult prea constrastant cu maretia acestei pesteri. E cat se poate de clar ca nimeni nu a venit cu o strategie de dezvoltare turistica a zonei, desi multi se bat cu pumnul in piept. Printre cei mai vocali, deputatul PSD Victor Ponta, al carui cabinet troneaza chiar in mijlocul localitatii Baia de Fier. Desi afirma ori de cate ori are ocazia ca are buletin de Baia de Fier si ca reprezinta aceasta zona, concret, Victor Ponta nu a facut nimic pentru aceasta zona. Soseaua care leaga Baia de Fier de drumul national Rm-Valcea-Tg-Jiu este proasta, iar cu exceptia a doua-trei pensiuni mai rasarite, zona nu ofera prea multe turistilor care viziteaza aceste locuri. Vorba ceea: Dumnezeu da, dar nu-ti baga si-n sac!

Sursa: Curentul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *