Laureat Nobel pentru pace:"Dezastrele ecologice sunt delicte împotriva umanităţii"

chubut_petrol_spillage2.jpgMetodele de curatare folosite in cazul revarsarii titeiului in mari si oceane au evoluat in timp, dar, de cele mai multe ori, furtunile au impiedicat operatiunile de salvare. Deversarile de petrol au efecte dramatice asupra ecosistemelor marine, ca urmare a expunerii organismelor vii la compusii chimici. Poluarea cu petrol afecteaza in mod deosebit specii ca pasarile mari si mamiferele acvatice, care traiesc la suprafata apei. Petrolul deversat contine hidrocarburi, care sunt substante poluante ce afecteaza si pe termen lung comunitatile marine. Unele studii au demonstrat faptul ca, in timp, mor mai multe animale si pasari decat in momentul in care se produc catastrofele ecologice, provocate de scurgerea petrolului din vasele avariate. Cercetatorii spanioli au efectuat teste biochimice asupra pescarusilor care traiesc pe malurile din Galicia, care au fost expuse deversarii de petrol in anul 2002, cand a naufragiat nava „Prestige”. Ei au masurat 16 concentratii de hidrocarburi din tesuturile pasarilor, pe care le-au comparat ulterior cu rezultatele testelor care au fost efectuate pe colonii de pescarusi care nu au fost supusi dezastrului. La 17 luni dupa accidentul ecologic, au fost obtinute rezultate ingrijoratoare. Testele biochimice au relevat leziuni ale organelor interne vitale, rinichi si ficat, in randul pasarilor adulte. Puii au fost afectati intr-o mai mica masura, efectele grave survenite in randul adultilor fiind justificate prin faptul ca acestia au fost expusi contaminarii o perioada mai lunga dupa deversare. Asupra alimentatiei nu a fost sesizat niciun efect, principalele consecinte ale infestarii cu petrol facandu-se simtite prin disfunctiile organelor vitale ale pasarilor. Hidrocarburile pot afecta insa in intregime componenta lanturilor trofice. Oamenii de stiinta sustin ca, deocamdata, exista prea putine cercetari asupra expunerii mediului inconjurator la poluarea cu petrol. O cunoastere mai buna a impactului pe termen lung a deversarilor de petrol poate aduce un avantaj major in gestionarea si combaterea efectelor asupra mediului si vietii marine.

Titeiul lasa urme care nu pot fi sterse ani in sir
De-a lungul timpului, catastrofele ecologice provocate de deversarile masive de petrol au fost mai mult decat numeroase. Surprinse pe mare de futuna, petrolierele si-au pierdut busola ori au fost avariate, prin ciocnire accidentala, de alte vase aflate pe mare, lasand in urma lor pete imense, care nu au mai putut fi sterse, uneori, ani in sir. Petrolul, care este insolubil in apa si mult mai usor decat aceasta, nu a putut fi strans, uneori, din cauza furtunilor puternice, care nu au permis accesul barjelor de salvare la vasele avariate sau, pur si simplu, statele riverane zonelor maritime in care s-au produs accidentele nu au fost pregatite pentru a face fata catastrofelor. In cazurile fericite, petrolul a putut fi impiedicat sa nu ajunga la mal prin iscusinta marinarilor care au reusit, in timp util, sa recupereze si sa stocheze in rezervoarele neafectate, aflate pe vas, o mare parte din combustibilul scurs in momentul accidentarii. Cu toate acestea, titeiul nerecuperat, ramas la suprafata apei, se intinde rapid si formeaza o patura uleioasa, destul de groasa, care pluteste multa vreme in larg, afectand fauna si flora din preajma.

Ecosistemele marine, poluate dublu
Pentru a curata apele de petrolul deversat in urma accidentelor, prima masura care poate fi luata este izolarea zonei cu ajutorul ambarcatiunilor de salvare. Daca pompele aflate pe vas sunt in stare de functionare si exista rezervoare neavariate, petrolul poate fi recuperat din apa prin pompare si restocat. Aceasta operatiune, daca nu este impiedicata de furtuna, nu poate sterge definitiv urmele catastrofei.

De cele mai multe ori, specialistii apeleaza tot la substante chimice, denumite solventi, care sunt imprastiate din elicopter pe suprafetele afectate. Acesti solventi sunt destinati spalarii apelor, dar, la randul lor, maresc efectele poluarii si nici nu pot fi imprastiati uniform pe suprafetele afectate de deversarile accidentale de petrol. In consecinta, ecosistemele marine sunt expuse, astfel, unei duble poluari. Un litru de petrol, odata ajuns pe suprafata apei, formeaza o pata a carei marime poate atinge dimensiunile unei jumatati dintr-un teren de fotbal. Grosimea acestor pete este variabila, in functie de cantitatea de combustibil deversata.

Bacterii care inlatura petrolul deversat
O echipa de cercetatori de la Institutul de Cercetari Stiintifice din Spania a descoperit ca anumite bacterii de pe coasta Galitiei sunt capabile sa elimine in mod natural petrolul deversat in timpul naufragiilor. Expertii in domeniu au observat ca aceste vietuitoare minuscule, aflate in ecosistemul marin, pot degrada in mod natural compusii petrolului. Odata deversate in mare, hidrocarburile suporta diverse transformari, printre care cea mai importanta este biodegradarea. Cu toate ca numerosi compusi ai petrolului sunt in mare parte biodegradabili, exista totusi elemente chimice, ce intra in componenta acestui combustibil, care sunt dificil de eliminat. Pentru studiul lor, oamenii de stiinta au luat probe dintr-o zona afectata si le-au analizat in laborator. In paralel, au reconstituit artificial conditiile de poluare cu petrol si au comparat ambele situatii. Rezultatele obtinute in primul caz au confirmat existenta bacteriilor si contributia acestora la degradarea titeiului. In al doilea caz, procesul degradarii, desi existent, a fost mult mai lent, nereusindu-se decat partial curatarea apei in care a fost varsat petrolul in conditii de laborator.

Sursa: ro.greenmedia.md

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here