Pisica salbatica: o umbra prin padurile Romaniei

0
92
Pisica salbatica: o umbra prin padurile Romaniei
Pisica salbatica: o umbra prin padurile Romaniei

La marginea unui luminis de padure se strecoara neauzita o umbra. Seara care se asterne usor ii caumfleaza inca o data prezenta. Mica fiara se apropie tot mai mult de soarecele care a iesit linistit sa se hraneasca, convins in sinea lui ca intunericul ii confera un grad sporit de siguranta. Mare greseala a facut! Un salt elastic se profileaza intr-o clipita la orizont pe discul galben al lunii. Se aude doar un chitait stins, si umbra fumurie dispare ca o parere in desisul adanc sa se bucure de prada greu dobandita. Astfel de scene se mai petrec inca in padurile noastre, iar protagonista principala este pisica salbatica, nimeni alta decat stramoasa directa a felinei simpatice care ne toarce in brate si vine deseori sa se cuibareasca langa noi. Pradatoare desavarsita, mult superioara suratei sale domestice la acest capitol, nu este cu nimic mai prejos chiar conmparativ cu marile feline. Surprinzator sau nu, dar stramoasa pisicii dumneavoastra de acasa ascunde inca multe taine…

Micul tigru din padurile tarii noastre

Pastrand proportiile, putem afirma fara nicio exagerare ca micuta pisica salbatica europeana care traieste si in padurile si zonele salbatice din Romania, este aidoma unui respectabil tigru!

Aceleasi instincte ascutite, acelasi tip de comportament pradator, precum si multe alte puncte comune care o apropie de cea mai mare felina din lume, in ciuda taliei sale mai mult decat modeste.

Pisica salbatica europeana, pe care unii specialisti o vad stramoasa directa din care au evoluat in urma procesului de domesticire unele rase de pisici actuale precum pisica de padure norvegiana, este o specie cu trecut indelungat pe Batranul Continent. Pe baza fosilelor descoperite, cercetatorii sutin ca pisica noastra salbatica (Felis silvestris silvestris) descinde direct din pisica lui Martelli ( Felis silvestris lunensis), astazi disparuta, dar care traia in Europa in urma cu aproximativ 250.000 ani. Studiile si analizele moleculare recente au demonstrat ca pisicile salbatice africane au evoluat distinct de cele europene, „doar” in urma cu circa 20.000 ani.

Pisicile noastre domestice au o vechime de 4-8.000 ani si se pare ca provin din cele salbatice africane, ceea ce face ca atat o parte din rasele pisicilor domestice, cat si cele salbatice africane sa se traga direct din pisica salbatica pe care o putem observa si azi (cu mult noroc, evident) prin padurile si crangurile noastre.

In perioada Pleistocenului european, pisicile salbatice constituiau o prezenta comuna in peisajul faunistic al micilor carnivore. Pe atunci se pare ca traiau preponderent in zonele stepice, deschise, asemeni pisicilor manul (Felis manul) care traiesc astazi in Asia Centrala. Odata cu sfarsitul ultimei glaciatiuni, pisicile salbatice s-au adaptat si traiului in paduri dese.

Cine-i domestica, cine-i salbatica ?

La prima vedere este foarte asemanatoare cu pisica de casa, in special cu exemplareel tigrate pe nuante gri ale rasei pisicii norvegiene de padure.
Diferentele fiziologice, nu doar comportamentale, transpar insa la o analiza putin mai atenta care ne ajuta sa diferentiem la sigur orice pisica domestica de surata ei salbatica.

Astfel, pisica salbatica are coada groasa in mod egal pe toata lungimea. Inclusiv varful este gros si rotunjit. Acesta are intotdeauna o zona de culoare negra de 4-5 centimetri lungime, urmata de cateva inele de asemenea negre, bine conturate si distincte, urmate de alte cateva inele inchise la culoare, dar mai slab conturate. Are o dentitie tipic de felina, cu dinti proportional mai mari si mai solizi decat ai pisicilor domestice.

Corpul pisicii salbatice are o lungime cuprinsa intre 55-70 centimetri, masculii fiind vizibil mai mari si mai masivi decat femelele. Greutatea, care este cuprinsa intre 4-8 kilograme, motanii atingand in medie 5 kilograme, iar pisicile 3, 5 kilograme, variaza si in functie de anotimp, caci cercetatorii francezi au descoperit ca intre lunile septembrie-martie, masculii ating greutatea lor maxima. La inaltimea de la greaban, pisica salbatica atinge 30-40 centimetri.

Blana sa are o culoare uniforma galbui-cenusie cu dungi si pete rare, pentru a-i oferi un minunat camuflaj in habitatul sau. Este mai groasa si mai deasa decat a pisicilor domestice si este formata din doua randuri de peri, avand o textura matasoasa si moale la pipait. Pe ambdomen si laturile trupului, blana este mai deschisa la culoare, iar pe spate, pisica salbatica are o banda neagra care se intinde de la cap la baza cozii. Lateral, in zona mazilarelor, are favoriti stufosi, precum si smocuri de peri tactili, lungi si aspri.

Spre deosebire de ras, alaturi de care este singura specie de felina salbatica din Europa si implicit, Romania, pisica salbatica nu are smocuri de peri in varful urechilor. De-a lungul capului, intre ochi si urechi, blana are patru benzi negre. Picioarele sunt de lungime moderata, suple si robuste in acelasi timp si prevazute cu ghiare ascutite, de tip retractil, care stau ascunse in teci, spceific felinelor, astfel incat pe urma imprimata a talpilor pe zapada sau noroi, acestea nu se vad.

Viata si destinul unui vanator eficient

Pisicile salbatice se imperecheaza o singura data pe an, la sfarsitul iernii, in lunile februarie-martie, ocazie cu care pot fi identificate mai usor dupa mieunaturile pe care le emit motanii. De altfel, cand este in pericol, se strange ghem, isi zburleste blana, mariie, pufaie si miauna amenintator. Nu se sfieste sa scuipe asemenea pisicii domestice.

Numita popular de romani, mata salbateca, martan salbatic sau cotoc salbatic, aceasta felina prezinta nu doar deosebiri, dar si multe asemanari cu suratele ei domestice.

Dupa o gestatie de aproximativ 63-68 zile, pisica mama aduce pe lume intre 2-4 pisoi lipsiti de vedere si auz pentru urmatoarele 10-12 zile. Pisoii sunt alaptati in jur de o luna, dupa care sunt intarcati si isi urmeaza mama la vanatoare pentru a deprinde de mici tainele acestei indeltniciri care le va asigura supravietuirea in cadrul propriei specii.

Dupa ce trec de varsta de 3 luni, pisoii pot vana singuri, dar mai raman putin in apropierea mamei. Spre sfarsitul iernii urmatoare, sunt complet independenti iar la varsta de aproape doi ani sunt maturi sexual. Pisica salbatica traieste izolat, si doar in perioada de imperechere se aduna mai multe exemplare laolata. Motanii se bat deseori pentru accesul la femele. Este un carnivor crepuscular si nocturn, care isi petrece ziua in adaposturi si ascunzisuri precum scorburi, vizuini parasite ale altor animale, mici crevase intre stanci.

Este un pradator inzestrat cu simturi excelente, iar auzul si vazul sunt cu adevarat remarcabile. Ataca ca orice felina clasica, dupa o panda indelungata, sau dupa un furisat abil, urmat de un salt exploziv. Daca rateaza, nu-si mai urmareste prada scapata, ci isi conserva energia pentru o noua tentativa de vanatoare. Alearga bine, dar pe distante scurte. Asemeni tuturor felinelor, anduranta si rezistenta fizica la alergat nu este punctul sau forte.

Se hraneste indeosebi cu rozatoare de toate marimile, de la soareci de camp si de padure la iepuri. Dar nu se da in laturi nici dela soparle, broaste, pesti si pasari de toate marimile de la vrabii la gaina cocosului de munte. Ataca uneori iezi de caprioara si se hraneste si cu pesti atunci cand are ocazia.

La noi in tara traieste indeosebi in paduri de campie si de deal, avand o mare amplitudine ecologica, fiind raspandita din Delta Dunarii inspre munte.
Conform estimarilor specialistilor judetele cu cele mai multe pisici salbatice sunt Covasna, Brasov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Arad, Mures, Neamt, Cluj, Bistrita, Iasi, urmate de restul judetelor tarii unde este mai rara.

Nu are dusmani naturali, cu exceptia rasului si a pasarilor mari de prada, precum acvila de munte si buha.
Oamenii au privit-o dintotdeauna din punct de vedere atropocentrist. Cu alte cuvinte daca un animal ne aduce foloase materiale este bun, daca nu, trebuie ucis fara crutare.

In privinta pisicii salbatice au avut unele dificultati de incadrare…
Asta deoarece pe baza numarului mare de rozatoate pe care le consuma, pisica salbatica este folositoare agriculturii si silviculturii. Pe de alta parte, deoarece ataca uneori si iepuri sua pasari de interes vanatoresc, legea romana pemite vanarea ei in intervalul de timp 15 septembrie – 31 martie. Altfel, lasata in pace poate trai pana la varsta de 12-14 ani in salbaticie.

Este un animal nobil, timid chiar in raporturile cu omul, dar remarcabil si interesant. Cine a vazut chiar si o singura data o pisica salbatica in mediul ei natural, acela sau aceea nu o va uita niciodata.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here