Padurile tropicale, prin cantitatea de oxigen eliberata in atmosfera, dar si prin consumul de dioxid de carbon folosit pentru fotosinteza, ajuta la diminuarea efectului de sera. Numite si „plamanul planetei”, ele acopera mai putin de 6% din suprafata Terrei, insa produc 40% din oxigenul din atmosfera. In ultimele decenii, tot mai multe paduri din regiunile tropicale au fost taiate pentru a obtine terenuri agricole.
Unele studii estimeaza ca aceste paduri absorb anual miliarde de tone de dioxid de carbon. Reducerea emisiilor de CO2, prin interventia omului, ar presupune eforturi economice echivalente cu cheltuirea a miliarde de euro, arata climatologul Roxana Bojariu, conducator al Grupului de Cercetari Climatice din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie.
„Intr-o lucrare publicata in cunoscuta si influenta revista Science, in anul 2008, cercetaorii Pep Canadell si Michael Raupach, din Australia, apreciaza ca activitatile forestiere gestionate inteligent pot reduce intre 2% si 4% din emisiile de dioxid de carbon, pana in 2030, padurile tropicale contribuind cu doua treimi din reducerea totala”, spune cercetatoarea.
Totodata, padurile tropicale ajuta la diminuarea efectelor incalzirii globale deoarece contribuie la intensificarea formarii norilor.
„Cea mai mare farmacie din lume”: de la contraceptie la malarie
Padurile tropicale se gasesc in Asia, Australia, Africa, America de Sud, America Centrala, in sudul Mexicului si in multe dintre insulele Pacificului. Ele sunt neuniform distribuite in tarile in curs de dezvoltare. Brazilia, Republica Democratica Congo, Indonezia, Peru, Angola, Bolivia si India sunt statele care detin cea mai mare parte din aceste paduri.
In ele traiesc jumatate dintre speciile de animale si de plante de pe planeta. Oamenii de stiinta estimeaza ca multe specii de plante, insecte si microorganisme nu au fost inca descoperite.
Li s-a mai spus si „cea mai mare farmacie din lume”, deoarece peste un sfert din medicamentele moderne sunt fabricate din plante din aceste regiuni. In padurile tropicale se gasesc ingredientele de baza pentru metodele de contraceptie, pentru multe tranchilizante si anestezice. Un alt exemplu este chinina, o substanta utilizata ca medicament pentru prevenirea si tratamentul malariei.
Din cauza ploilor, solul nu este fertil
Temperatura dintr-o padure tropicala depaseste rar 34 de grade Celsius si nici nu scade sub 20 de grade. Precipitatiile anuale variaza intre 125 si 660 de centimetri.
Din cauza ploilor abundente, solul din padurile tropicale este infertil (deoarece substantele nutritive din sol se dizolva). Astfel, agricultura pe aceste foste terenuri impadurite este dificila. Solul din padurile tropicale este adesea subtire si golit de minerale. Drept urmare, culturile sunt productive un numar mic de ani, dupa care aceste zone sunt parasite, alte arii de padure urmandu-le soarta.
Padurile tropicale au fost taiate masiv pentru a obtine terenuri agricole, de-a lungul secolului al XX-lea. Varsta unora dintre padurile tropicale este de 60 – 100 de milioane ani. Insa numai in ultimii 50 de ani, aproximativ jumatate din aceste paduri au disparut. „Anual, Pamantul pierde 13 milioane de hectare impadurite, cea mai mare parte a lor situandu-se in regiunile tropicale”, spune Bojariu.
Padurile, arse pentru a deveni teren agricol
Principala modalitate de distrugere a padurilor tropicale este arderea lor. Padurile sunt incendiate pentru a fi trasnformate apoi in teren agricol. Ele au mai disparut si din cauza construirii de baraje hidroelectrice, care au provocat inundarea unor mari zone impadurite. Arderea padurilor elibereaza in atmosfera o cantitate imensa de CO2, care accelereaza efectul de sera.
Schimbarea folosirii solului, provocata de despaduriri, acopera, in prezent, cam 18%-25% din emisiile anuale globale de dioxid de carbon, mai explica Bojariu.
Intelegerea globala care urmeaza sa inlocuiasca Protocolul de la Kyoto din 2013 va lua in considerare ca element cheie si reducerea emisiilor de dioxid de carbon produse prin despaduriri si degradarea padurilor.
Sursa: Evenimentul Zilei
