In ultimii patru ani, afacerile din care se obtin energie au prins amploare. Peste 400 de fermieri din Romania detin culturi energetice ce se intind pe o suprafata de circa 5.500 de hectare.
Din 2011, moment in care plantele energetice au devenit eligibile la plata sprijinului aferent schemei de plata unica pe suprafata (SAPS), romanii au inceput sa se intereseze de crearea unui business in jurul unor astfel de culturi. Interesul in crestere este sustinut de cifrele publicate de autoritati.
Anul trecut, 416 fermieri din 38 de judete au solicitat plata SAPS pentru o suprafata de 5.564 ha, fata de anul 2013, cand numarul de fermieri a fost mai mic – 288, din 36 de judete, pentru o suprafata de 4.036 ha, potrivit datelor transmise de Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA), la solicitarea Capital. Conform legislatiei in vigoare, culturile energetice care dispun de sprijin financiar din partea UE sunt: salcam energetic, plopul energetic, salcia energetica, iarba elefantului, mei, arbust de petrol, sofranel si altele.
Cultura de salcam energetic, profitabila din primul an
Infiintarea unei plantatii de salcam nu implica un cost urias, insa este nevoie de pasiune si de experienta, sustine Ruben Budau, inginer silvic cu doctorat in cultura salcamului. Oradeanul a inceput sa fie pasionat de aceasta planta in urma cu 10 ani.
Suprafetele noi plantate cu salcam energetic incep si ele sa creasca. Doar anul acesta, langa Lugoj, o firma belgiana a plantat 100 de hectare, proiect in care Ruben Budau este implicat direct si care, acum, in mijlocul iernii, se pregateste de prima recolta.
„Salcamul este, cred, singura cultura la care recoltarea se face iarna. Recomand infiintarea plantatiilor in regim agroforestier, care nu se supune rigorilor foarte stricte ale Codului Silvic“, a declarat Ruben Budau pentru Agrointeligenta. Specialistul spune ca, in acest fel, exploatatia este gestionata administrativ ca orice cultura agricola si se incaseaza si subventia pe suprafata, salcamul intrand in categoria „alte culturi agricole in teren arabil“. Cel mai mare avantaj al culturii de salcam este ca se preteaza la cele mai sarace soluri, chiar si in zone accidentate. „Pe ceea ce noi numim parloaga, o plantatie este solutia ideala pentru a valorifica acea suprafata. Este drept ca, la fel ca la orice alta cultura, este nevoie de o pregatire specifica a terenului“, spune oradeanul. Alaturi de un asociat, el a infiintat o firma care ii ajuta pe cei interesati sa isi faca o plantatie de salcam, preluand toate sarcinile – de la analiza si pregatirea solului, pana la prima recoltare. „Salcamul este singura cultura energetica la care recoltarea se face inca din primul an“, explica specialistul un alt avantaj al culturii de salcam. La salcia energetica, pentru comparatie, prima taiere se face abia in al treilea an de la plantare. Ruben si asociatul sau au dezvoltat un utilaj special pentru recoltarea salcamului. Acesta costa intre 20.000 si 25.000 de euro, face atat taierile, cat si tocarea si este usor de atasat la tractor. „Este foarte eficient si este de cel putin zece ori mai ieftin decat o combina de productie americana. Tot ce trebuie este acel utilaj si un tractor. Recoltarea la salcam se face iarna din cauza faptului ca atunci solul este inghetat, rezista agresiunii utilajelor grele cu care se lucreaza. Mai mult, arborele este lipsit de frunze, iar biomasa obtinuta este de cea mai buna calitate“, a mai explicat Budau.
Infiintarea unui hectar de plantatie de salcam se poate face atat toamna, cat si primavara, din martie pana in aprilie. „In ce priveste costurile, vorbim de 1.900-2.200 de euro pentru fiecare hectar. La acest cost, noi preluam situatia de la A la Z – inclusiv recoltarea, oferim si garantie pentru prima recolta de biomasa de 8-9 tone la finele primului an de la plantare“, a explicat inginerul silvic.
Pentru a dezvolta o afacere cu aceasta cultura energetica, specialistul atrage atentia ca totul depinde de nevoile investitorului. Astfel, dintre clientii sai, multi sunt proprietari de solarii sau sere si prin plantatia de salcam reduc costurile cu incalzirea pe timp de iarna. Pentru valorificare in regim propriu sunt suficiente 5-10 hectare de salcam, insa pentru a face comert cu biomasa se recomada o suprafata de 50-100 de hectare, ceea ce face ca salcamul sa intre in categoria culturilor rentabile pe suprafete mijlocii. In opinia inginerului, cultura salcamului este una de viitor. Strainii deja au investit in suprafete uriase, chiar si vecinii de dincolo de Prut s-au convins de rentabilitatea sa. „Avand in vedere ca se poate face o plantatie si pe teren slab calitativ, cred ca planta este o solutie si pentru oraselele mici care isi pot acoperi necesarul energetic pentru scoli, spitale sau alte institutii publice”, apreciaza Budau.
Cultura de salcie energetica, un business pe termen lung
Salcia energetica reprezinta o cultura care renteaza pe suprafete mijlocii si mari, pornind de la 5-10 hectare si pana la 150-200 asa cum exista in tari precum Germania, Austria, Ungaria, Polonia, Ucraina sau Lituania. In Suedia, tara unde au fost omologate si inregistrate soiurile de salcie energetica, sunt infiintate plantatii de mii de hectare. In Romania, fermierii au cultivat salcia energetica pe terenuri de la cateva hectare pana la 200-300 de hectare, existand chiar proiecte pentru plantatii de 800-1.000 de hectare.
Alexandru Benko, cel care a cumparat din Suedia licenta pentru salcie energetica pentru Romania si Republica Moldova, a oferit mai multe detalii despre profitabilitatea unei astfel de afaceri. „Am facut inregistrarea in 2007 si am fost primii care am infiintat o pepiniera de salcie energetica. In ultimii ani am reusit sa promovam aceasta cultura, ajungand la performanta sa infiintam peste 250 de plantatii de salcie energetica in Romania“, a explicat pentru Agrointeligenta, Benko, directorul companiei Kontrastwege – KWG din Miercurea-Ciuc, judetul Harghita. Costul pentru plantarea unui hectar de salcie energetica depinde de starea terenului ales si variaza intre 1.640 si 2.560 de euro pe hectar, iar recuperarea investitiei se face in anul al treilea sau al patrulea de la plantare. „Cei care se gandesc sa cultive salcie energetica trebuie sa aiba in vedere un aspect important: suprafata pe care vor sa porneasca afacerea. Salcia energetica este o planta agricola care poate fi cultivata oriunde, insa rezultatele cele mai bune s-au obtinut pe terenuri cu nivel de umiditate mai ridicat si un Ph cuprins intre 5,5-7,5“, a mai spus Alexandru Benko. De altfel, pretentiile de sol si clima ale salciei scot din joc si concurenta din categoria de plate energetice promovate la noi. „Salcia vrea umiditate, salcamul energetic merge pe sol mai sarac si mai uscat, iar pawlonia, spre exemplu, are nevoie de sol de calitate mai buna, fertil si de caldura. Cu alte cuvinte, nu se pune problema de concurenta pentru ca proprietatile terenului si ale climei decid ce cultura energetica se poate infiinta“, detaliaza reprezentantul KWG.
In ceea ce priveste productia, reprezentantii KWG spun ca in Romania se pot obtine recolte de biomasa de 35 de tone/ha la o umiditate de circa 35%-40%, aceasta valoare osciland in functie de tipul solului si regimul de apa, precum si in functie de soiul cultivat. Vorbim despre o productie de aproximativ 20 tone/ha/an la umiditate teoretica de 0%, la care pretul de referinta, este de 55 de euro/tona. „Dupa anul trei, profitul obtinut este de 2.200-2.800 de euro la un ciclu de doi ani. Salcia energetica este o planta cu o putere calorica ridicata: circa 4.300-4.500 kcal/kg, astfel ca daca am avea in Romania 20.000 de hectare, am putea asigura incalzirea pentru 145.000 de apartamente“, a mai zis Benko.
