Ploile abundente aduc profit pentru Hidroelectrica si scad poluarea

0
40

Ploile abundente aduc profit pentru Hidroelectrica si scad poluarea
Ploile abundente aduc profit pentru Hidroelectrica si scad poluarea

Ploile abundente din ultima perioada de timp care au creat atatea probleme locuitorilor din Teleorman, Dambovita, Arges, Gorj, Dolj, dar si in alte parti ale Europei, vor aduce un plus pentru economie. Pe de o parte, Guvernul va debloca niste bani cu care vor fi reconstruite drumuri, case, poduri si podete afectate de viituri. Banii inseamna locuri de munca si contracte pentru firmele de constructii. Un alt profit va fi scos din productia de energie electrica obtinuta cu ajutorul hidrocentralelor, astfel fiind redusa si poluarea.

Ploaia inseamna belsug, spune o vorba din batrani. Pe vremea aceea aceste vorbe se refereau strict la agricultura. In secolul XXI, ploaia inseamna mult mai mult. Inseamna bani la buget, inseamna o productie economica mult mai mare. Ploile din lunile martie si aprilie au refacut o parte din deficitul de apa din sol, dar au creat si probleme acolo unde din cauza defrisarilor masive, au avut loc viituri care au produs pagube materiale importante.

Totodata, ploile au refacut necesarul de apa din lacurile de acumulare care deservesc hidrocentralele. Asta inseamna o productie de energie electrica mai ieftina. Asta ar trebui sa insemne o scadere a pretului acesteia lucru care ar putea trezi din letargie economia. Toate acestea ar putea insemna locuri de munca si absortia de fonduri europene pentru demararea unor proiecte de anvergura. De departe, cei mai castigati vor fi cei de la Hidroelectrica, acestia putand „varsa” in sistemul energetic national o cantitate mai mare de energie electrica. Surplusul ar insemna export, ceea ce ar aduce bani la buget.

Totodata, si Transelectrica, singurul transportator de energie electrica ar fi cel fericit, fiindca ar cumpara energie electrica ieftina. De asemenea, ploaia reduce nivelul de poluare avand in vedere ca termocentralele nu vor mai fi nevoite sa lucreze la capacitate maxima. La data redactarii acestui material productia de energie electrica inregistra un plus de 962 MW fata de necesarul de consum de 6.246 MW.

Productia era impartita astfel: 43,02% adica 3.100 MW era obtinuta hidro, 22,54% adica 1.624 era obtinuta cu ajutorul carbunelui, 19,63% adica 1.414 MW cu ajutorul centralei nucleare de la Cernavoda, 6,79% adica 489 MW cu ajutorul parcurilor fotovoltaice, 6,18% adica 445MW cu ajutorul hidrocarburilor, 1,11% adica doar 80MW cu ajutorul parcurilor de eoliene si doar 0,78% adica 56 MW din biomasa. Aceste date oscileaza de la o secunda la alta, in functie de cati consumatori sunt conectati in acel moment.

De departe se observa, conform datelor de mai sus, ca energia hidro reprezinta cea mai importanta sursa de productie. Materia prima a acestora o reprezinta apa. Aceasta, odata trecuta de turbine, devine importanta pentru agricultura, fiind folosita la irigatii. Apele Romane comunicau pe site ca cele 40 de lacuri de acumulare pe care le detine Romania insumau, la nivelul normal de retentie, un nivel de 4.507 milioane de metri cubi. Hidroelectrica spune ca au 104 baraje cu o capacitate de stocare mai mure de 100 de milioane de metri cubi de apa. Cea mai mare acumulare este cea de la Portile de Fier I care poate stoca peste 2.100 de milioane de metri cubi. In ceea ce priveste puterea de productie de energie electrica, aceasta se ridica la 6.470 de MW.

Daca apa se poate inmagazina si folosi pe parcurs, nu acelasi lucru se poate face cu vantul. De aceea, apa reprezinta cea mai importanta sursa de energie data de natura. Salba de hidrocentrale de pe Olt dar si cele de pe Dunare de la Portile de Fier I si II reprezinta dovada cea mai elocventa.

Vantul la putere

Nu acelasi lucru este valabil si in Spania, unde principala sursa de productie de energie electrica o reprezinta vantul. Pentru prima data in istorie, energia eoliana a fost, in 2013, cea mai importanta sursa de energie in Spania, a anuntat compania REE, care gestioneaza reteaua de transport a energiei electrice din Spania. Potrivit acestora, energia eoliana a acoperit 21,1% din cererea anuala de electricitate „cu trei puncte procentuale mai mult decat in 2012”, putin peste contributia energiei nucleare care a acoperit 21% din cererea anuala, transmite AFP.

De asemenea, productia de energie eoliana a crescut cu 12% in acest an, comparativ cu anul 2012. Cresterea ponderii ocupata de energia eoliana in mixul energetic trebuie pusa in contextul crizei economice din Spania, marcata de o scadere cu 2,3% a cererii brute de electricitate, pana la 246.166 gigawatti ora, un nivel similar cu cel inregistrat in anul 2005. In total, „energiile regenerabile au acoperit in acest an 42,4% din cererea de electricitate, cu 10,5 puncte mai mult decat anul trecut”, subliniaza REE. In timp ce energia hidraulica a acoperit 14,4% din cererea de electricitate (fata de 7,7% in 2012), energia fotovoltaica a acoperit 3,1% din cerere (fata de 3% in 2012) iar energia solara termoelectrica a acoperit 1,8% (fata de 1,3% in 2012).

Spania, tara care mult timp a acordat subventii generoase pentru energiile regenerabile, ocupa locul patru la nivel mondial in termeni de capacitati de energie eoliana instalata.

Surplusul de energie merge la export

Romania a semnat deja un acord cu Albania privind exportul de energie electrica in valoare de un miliard de euro. Astfel, conform acordului, Romania va exporta Albaniei 2,5 TWh de electricitate pe an. Conform unui raport al Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie, Romania a consumat anul trecut 49,6 TWh, iar productia a fost de 55,7 TWh. Aceeasi sursa mentioneaza ca Romania a exportat 2,47 TWh.
Anul trecut, Romania si-a reluat pozitia traditionala de exportator net de energie electrica, in contextul in care hidrologia buna si productia mare de energie eoliana au contribuit la o balanta de schimburi energetice cu statele vecine net favorabila. In 2012, seceta din vara a condus la necesitatea importurilor de electricitate. Exportul a avut loc in conditiile in care consumul intern de energie a scazut cu 5% in 2013, pentru al doilea an consecutiv.

Excedentul de productie energetica a fost trimis peste granite, traderii profitand de preturile in general mai mari din tarile vecine. Astfel, Romania a exportat anul trecut o cantitate de energie de 4,7 TWh, echivalent cu 8,5% din intreg consumul national, in timp ce importurile de energie au fost de doar 2,7 TWh, sau 4,8% din consumul total, potrivit datelor privind schimburile de electricitate notate de Reteaua Europeana a Operatorilor Sistemelor de Transport al Energiei (ENTSO-E). Romania este reprezentata in asociatia de profil de compania Transelectrica (simbol bursier TEL). Principalele tari care au cumparat energia romaneasca au fost Bulgaria, Serbia si Ungaria. Cantitatea absorbita de acestea a fost de 4,6 TWh de electricitate.

Traderii care au ales sa exporte energie din Romania in lunile de toamna-iarna au fost favorizati de contextul regional, in conditiile unei scaderi bruste a temperaturilor si a faptului ca incalzirea pe baza de gaze naturale nu este folosita la scara mare in statele balcanice. Cererea mai mare de electricitate a impins in sus pretul energiei de pe pietele vecine. Aceiasi factori au ajutat si Bulgaria si Ungaria sa-si mareasca exportul de energie catre destinatiile lor „traditionale”, adica statele balcanice cu deficit de electricitate, anume Macedonia si, respectiv, Croatia. Desi productia de energie hidro a scazut si in Romania in aceeasi perioada, aceasta a fost compensata de electricitatea generata de termocentrale si de parcurile eoliene, arata datele de la Transelectrica.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here