Poate bambusul sa salveze padurile si sa puna capat saraciei?

3 Mar 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Email

Potrivit unei initiative pornite de la Hanoi, prin indreptarea spre culturile de bambus in ferme, Vietnamul ar putea scoate 75.000 de persoane din saracie pana in 2020 si ar putea ajuta in acelasi timp la acoperirea necesarului de lemn ca material de constructie in intreaga lume.

Datorita multiplelor sale avantaje, bambusul a fost considerat o minune pentru protectia mediului. Ajuta la scaderea nivelului de carbon, creste repede, este mai rezistent la termite decat lemnul si poate fi folosit pentru orice, de la mancare pana la haine sau constructii.
Dar oare ecologistii se inseala? In ciuda beneficiilor, productia crescuta de bambus poate ridica si semne de intrebare.
Probabil cea mai mare problema in legatura cu bambusul provine din faptul ca nu poate fi crescut la scara larga in America de Nord si Europa si trebuie importat de peste hotare. In momentul de fata, 80% din productia mondiala de bambus este din China, unde standardele si regulamentele pentru productia organica sau nu exista, sau sunt prea opace. Exista si pericolul ca cererea mare de bambus sa-i faca pe fermieri sa foloseasca o cantitate mare de pesticide pentru sporirea profitului, creand un surplus in majoritatea regiunilor unde bambusul creste cel mai bine.
Exista si ingrijorarea ca bambusul nu este potrivit din punct de vedere ecologic ca material brut pentru textile si tesaturi. Din cauza fibrelor dure, bambusul trebuie procesat in solventi chimici puternici si transformat intr-o solutie vascoasa inainte de a fi reconstituit intr-un material ce poate fi tesut. Substantele chimice folosite sunt poluanti ce pot pune in pericol sanatatea oamenilor sau a naturii daca procesul de fabricatie nu este riguros, o consecinta destul de probabila a producerii acestor materiale in tarile in curs de dezvoltare.

Mai mult, in timp ce extinderea productiei de bambus in intreaga lume ar putea ajuta la prevenirea defrisarilor si consumului de lemn in gospodarii, exista ingrijorari ca acest lucru i-ar putea determina pe fermierii din tarile in curs de dezvoltare sa taie padurile proprii.
Nu trebuie uitat nici produsul de export favorit al Chinei – minunatii ursi panda. Din moment ce ursii panda mananca aproape numai bambus, oare productia de bambus nu va duce la distrugerea habitatului lor natural?

Vestea buna este ca multe dintre aceste dezavantaje sunt depasite de imensele beneficii pe care cultura de bambus le poate avea. Eficienta agrara este pe departe cel mai mare avantaj. Din moment ce bambusul este planta lemnoasa care creste cel mai repede, cultura poate fi completata imediat. In plus, bambusul este autoregenerabil, ceea ce inseamna ca, dupa ce s-au taiat tulpinile, acesta va creste imediat din ceea ce a mai ramas. Atata timp cat bambusul creste in habitatul natural, impactul asupra ecosistemului natural este minim, comparativ cu practicile distrugatoare de taiere a lemnului.
Desi exista dubii in legatura cu hainele facute din bambus, acesta poate fi folosit ca un inlocuitor remarcabil pentru lemn, ca material de constructie. Lemnul sau este foarte usor, insa durabil.

In ciuda faptului ca aproape tot bambusul trebuie importat de catre America de Nord si Europa, consumatorii atenti la emisiile de carbon ar trebui sa stie ca, in conformitate cu Departamentul Energetic, consumul de combustibil necesar pentru transportul bambusului din Asia in California este egal cu cel al transportului lemnului de pe o coasta pe alta a SUA.
Pentru fermierii si comunitatile locale din tari in curs de dezvoltare precum Vietnamul este imposibil sa fie negate avantajele economice ale culturii de bambus. Se estimeaza ca 60% din valoarea productiei de bambus se duce in buzunarele fermierilor care l-au cultivat. Ca urmare a cerintei tot mai mari de furaje pentru animale in intreaga lume, economiile rurale din sudul Asiei ar putea atrage beneficii imense cultivand si vanzand in afara bambus.

Deja 1,5 miliarde de oameni se bazeaza in mare parte pe culturile de bambus sau ratan, asa ca, desi bambusul nu este o cultura perfecta din punct de vedere ecologic, este destul de buna si va continua sa fie incurajata.
Pana in acest moment, nu au existat dovezi ca o cultura sporita de bambus pune neaparat in pericol ursul panda. Speciile folosite in constructii sunt diferite de cele consumate de panda. Acestea fiind spuse, cei ingrijorati de soarta erbivorelor cu ochii patati ar trebui sa fie atenti de unde provin produsele pe care le cumpara, mai ales cand acestea sunt din China. Defrisarile, abuzul agriculturii si constructia de drumuri raman cele mai mari amenintari pentru habitatul ursilor panda.

Sursa:EcoWordly

Urmareste EcoMagazin.ro pe FaceBook

Pentru mai multe informatii america de nord, asia, bambus, combustibil, constructii, consumul de combustibil, cultura, defrisari, distrugerea habitatului, emisiile de carbon, fermieri, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.