Cantitati mari de aerosoli au ajuns in atmosfera arctica din Europa de Est si au generat o 
„ceata arctica” asa cum nu s-a mai vazut vreodata. Acest lucru s-a intamplat datorita unei situatii atmosferice deosebite care a cauzat asemenea influente la scara mare.
Oamenii de stiinta care au masurat valorile poluarii la inceputul lui mai au spus ca ele au fost comparabile cu cele din timpul orei de varf intr-un oras. Orasul Ny-Alesund de la coasta de vest a Svalbardei are de obicei un cer curat, insa pe 2 mai a fost acoperit de un praf maroniu.
Din fericire, praful s-a dispersat in zilele urmatoare, iar o saptamana mai tarziu situatia parea sa fi revenit la normal.
„Poluarea din prezent este de 2,5 ori mai mare decat era in primavara lui 2000. In consecinta, ne asteptam sa aiba loc o crestere semnificativa a gradului de incalzire”, explica Dr. Andreas Herber de la Institutul Alfred Wegener din Bremerhaven.
Aerosolii sunt niste particule mici, lichide sau solide, care servesc pe post de nuclee de condensare in timpul formarii norilor. Oamenii de stiinta de la Institutul Alfred Wegener masoara continutul de aerosoli al atmosferei deasupra Svalbardei incepand din 1991.
„Este greu de spus daca datele din anul acesta reprezinta inceputul unei tendinte pe termen lung”, a spus Herber. „Trebuie sa continuam sa facem masuratori si in anii urmatori.”
Aerosolii au fost transportati din Europa de Est pana in atmosfera arctica de conditiile meteorologice ale acestui an. De aceea este greu de spus daca aceasta situatie este sau nu simptomul unei schimbari permanente.
Institutul Norvegian de Cercetare a Aerului a descoperit si el concentratii foarte mari de ozon (care, in pofida rolului sau benefic in stratosfera, pentru ca ne protejeaza impotriva radiatiilor ultraviolete, este o substanta extrem de toxica, ce este cu totul de nedorit la nivelul solului) – valorile concentratiilor de ozon fiind cele mai mari masurate din 1989 incoace, de cand a fost creata baza de cercetare.
