Poluarea plajelor trebuie oprită la sursă, nu doar printr-o curățenie anuală

Autor: Zoe Casey
Traducere: Silviu Lungu

Bloggerul Zoe Casey s-a alăturat acțiunii de curățare anuală a plajelor de pe țărmul Belgiei. Iată ce a aflat.

O mulțime de gunoaie au trebuit adunate de pe coastele Belgiei la curățarea anuală a plajelor de pe 25 martie. De la bucăți de plastic și țigări, până la fire de pescuit încurcate în alge, ambalaje ale paielor pentru băuturi și pungi pentru excremente de câine.

Peste trei mii cinci sute de oameni s-au îndreptat spre plaje, sub un cer gri deschis, pe o briză rece la 8°C, pentru a strânge în total 5,5 tone de deșeuri în 16 locuri de-a lungul țărmului. Pe kilometrul de plajă, asta înseamnă 3000 de bucăți de gunoi care nu ar fi trebuit să ajungă acolo.

M-am oprit la unul dintre locurile mele favorite de pe coastă – De Haan. Echipată cu un sac din plastic și niște mănuși galbene, m-am alăturat unui grup de persoane motivate și pline de voie bună. „Am venit aici să contribui la păstrarea unui țărm curat. Plaja este destul de curată dar, există o mulțime de gunoaie în pădurile din spatele dunelor” a spus unul dintre voluntari. „Am venit cu cei doi copii să ne distrăm la mare, dar și să le arătăm cât e de important să nu aruncăm gunoaie pentru că este rău pentru natură,” a spus altul.

Ascunse printre scoici am găsit bucăți mici de plastic care se transformă în final în micro plastic și pot ajunge în stomacul unor vietăți din Marea Nordului, precum crevetele sau limba-de-mare. Unul dintre grupuri a scos din apă chiar și un cauciuc de mașină abandonat.

Conform organizatorilor, curățenia anuală, care se află în al cincilea an, este tot mai populară și ajută la creșterea conștientizării cu privire la amploarea poluării cu deșeuri a plajelor. Acesta este un lucru pozitiv, însă există și o parte întunecată. De ce e totuși necesar ca cetățenii să adune gunoaiele prin voluntariat? N-ar trebui oare să abordăm problema la sursă, prin reducerea producției de obiecte din plastic (mai ales a celor de unică folosință) și prin interzicerea aruncării gunoiului în mare de către ambarcațiuni, în loc să lăsăm această responsabilitate pe seama voluntarilor? Nu cumva companiile care sponsorizează și promovează acțiunea de curățenie se folosesc de aceasta pentru a demonstra că le pasă, fără să facă de fapt nimic pentru rezolvarea problemei?

Comisarul European pentru Mediu, Karmenu Vella, s-a alăturat acțiunii la Blankenberge. El a spus presei că Comisia avansează inițiative pentru rezolvarea problemei deșeurilor marine. Printre acestea se află pachetul pentru o economie circulară, strategia referitoare la materialele plastice și directiva privind cadrul strategic marin. De asemenea, Comisarul European vrea să pună pe agenda internațională la G7 și G20 subiectul poluării cu deșeuri a mărilor.

„Ideea nu este să continuăm să curățăm plajele. Soluția pe termen lung este să evităm producerea de deșeuri marine,” a spus acesta, iar eu sunt de acord întru totul.

După o oră și jumătate în care am cutreierat dunele și plaja, m-am oprit pentru o pauză de cafea la barul de pe plajă. Am remarcat paharul cu paie de băut colorate de pe tejghea, dar și prăjitura sau mini ciocolata ambalate individual în plastic care erau oferite lângă cafea. Mi-am dat seama că acțiunea de curățare a plajei, deși necesară, este o metodă de ascundere sub preș a adevăratei probleme: paiele din plastic, resturile de undițe și pet-urile din plastic nici nu ar fi trebuit să se afle acolo. Nu e responsabilitatea noastră să curățăm plaja (deși nu-i absolv de vină pe cei care aruncă gunoaie), ci a autorităților, instituțiilor, producătorilor de plastic și comercianților care trebuie să-și revizuiască comportamentul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *