Pentru a populariza avantajele energiei curate, Agentia pentru eficienta energetica din Moldova a lansat o revista in care sint publicate istoriile de succes ale 20 de moldoveni care s-au ambitionat sa realizeze proiecte ecologice – cu totii finalisti ai competitiei anuale „Moldova eco-energetica”. Ce i-a motivat pe acesti oameni sa economiseasca resursele naturale a insistat sa afle Diana Raileanu.
Spitalul din Orhei, in prezent, este considerat un model de eficienta energetica deservind trei raioane vecine: Soldanesti, Rezina si Telenesti. Anual aici se adreseaza dupa ajutor sute de mii de oameni. Directoarea institutiei, Elena Palanciuc, recunoaste ca a masurat de sapte ori inainte sa puna in aplicare tehnologii de eficientizare energetica. Economiile financiare insa au fost convingatoare: „A fost construita o centrala termica noua, cu puncte termice care regleaza temperatura in dependenta de temperatura aerului exterior. Au fost izolati termic peretii, schimbate geamurile pentru conservarea energiei termice si a fost schimbat acoperisul cladirii maternitatii. Din sursele care au fost economisite, in 2013 am imbunatatit cu mult asigurarea institutiei cu medicamente, deci cu economiile pe care le-am avut, 10 la suta, adica 400 de mii lei, institutia a avut posibilitatea sa mareasca bugetul pentru medicamente la doua milioane de lei.”
Directorul tehnic al companiei „Agromaxer” SRL, Ion Hadjiu, a devenit si el un sustinator al resurselor regenerabile. Proiectul bazat pe biomasa, recunoaste Ion Hadjiu, l-a „imprumutat” din Europa, unde a muncit ca inginer peste zece ani. Totusi, el regreta ca afacerile care folosesc resursele energetice naturale inca mai sunt neglijate de autoritati: „Sincer, ne-am dori mai mult, insa cineva trebuie sa inceapa! Trebuie sa fie si entuziasti si pioneri care pornesc lucrul. De fapt, asistam la un cerc inchis: autoritatile nu ofera sustinere pentru ca nu este ce sustine, iar pionerii pornesc greu pentru ca nu sunt sustinuti. Din cercul acesta vicios trebuie sa iesim cu anumite jertfe si luand in consideratie ca bugetul la noi in republica este precar, noi am inceput-o ca pioneri.”
Pana in 2020, autoritatile de la Chisinau s-au angajat sa reduca dependenta energetica a tarii cu 20 la suta. Partea leului in atingerea acestui obiectiv, este de parere Ion Hadjiu, ar reveni autoritatilor care se pot implica mai activ in popularizarea avantajelor energiei curate.
Directoarea saptamanalului „Ziarul de Garda” Alina Radu, care printre investigatiile despre afacerile functionarilor publici si actele de coruptie, isi face timp si pentru articolele despre energia curata, crede ca din „cei sapte ani de acasa” unul ar trebui sa fie dedicat eficientei energetice: „E o problema cu sistemul de educatie in Moldova, pentru ca in alte state, in Estonia, de exemplu, copiii afla de la gradinita despre eficienta energetica, apoi copiii vin acasa si zic: „mama, tata, azi economisim energie. Stingem lumina in camerele in care nu suntem si pe care nu le folosim”. Nu mai zic de scoala, nu mai zic de alte institutii publice. La noi e putin altfel, in spitale, in scoli, in primarii, suera vantul, se consuma energie neadecvat. Pe de o parte, folosim bani pentru energia din calorifere, pe de alta parte, nu avem geamuri amenajate si bine dotate.”
Pentru a ajuta autoritatile sa promoveze tehnologii de eficienta energetica, proiectul „Energie si Biomasa” realizat de PNUD Moldova stimuleaza gospodariile casnice sa-si instaleze sisteme de incalzire pe baza de biomasa. De exemplu, cei care vor sa utilizeze cazane pentru arderea combustibilului bio, pot beneficia de o subventie de maxim o mie de euro.
