18.000 de oameni din Clisura Dunarii sufera, in fiecare zi cu vint puternic, din cauza poluarii cu praf provenit de la iazurile de decantare uscate ale fostei intreprinderi miniere

0
61
18.000 de oameni din Clisura Dunarii sufera, in fiecare zi cu vint puternic, din cauza poluarii cu praf provenit de la iazurile de decantare uscate ale fostei intreprinderi miniere

18.000 de oameni din Clisura Dunarii sufera, in fiecare zi cu vint puternic, din cauza poluarii cu praf provenit de la iazurile de decantare uscate ale fostei intreprinderi miniere. Birocratia statului si incoerenta factorilor de decizie de la nivelul Ministerului Economiei se soldeaza cu probleme majore pe cele doua maluri ale fluviului, poluarea depasind, de multe ori, de 200 de ori limita maxima admisa la pulberi in suspensie. In timp ce autoritatile sirbe incearca sa se implice in rezolvarea acestei probleme, de sase luni, semnarea contractului de privatizare a fostei companii de exploatare a cuprului, asteapta finalizarea intabularii terenurilor si demararea actiunilor de ecologizare. In acest timp, organizatiile de mediu someaza guvernul sa aloce 10 milioane de euro, in bugetul de anul viitor, pentru actiuni de ecologizare a celui mai mare poluator din judetul Caras-Severin.

Mult praf, amestecat cu steril si metale grele (Cupru, Zinc, Mangan, Plumb), de pe iazul de decantare Tausani–Bosneag al societatii Moldomin SA, s-a abatut, din nou, zilele trecute, peste locuitorii din Clisura Dunarii. Asa se intimpla de sase ani, de cind, in 2006 s-a ales praful de mineritul romanesc, la Moldova Noua la propriu!, iar instalatiile de aspersoare care udau iazurile de decantare au fost furate. Cum au fost furate si instalatiile de irigatii din cimpiile romanesti. Dar, asta e o alta poveste, un alt subiect! Renuntarea la exploatarea cuprului dintr-un zacamint cu concentratie de 0,3%, aproximativ 500 de milioane de tone, tocmai acum, cind pretul minereului pe plan mondial aduce profit maxim si nu mai necesita subventii din partea statului, poate fi, evident, un subiect de ancheta jurnalistica. Si nu numai! In curtile de pe Strada Dunarii problemele se pun altfel. Oamenii spun ca atunci cind bate vintul nu poti vedea pe strada de la un colt la celalalt. Kaita Liubivoievici a scos trei galeti de praf numai de pe terasa casei. Alte trei galeti mai sint, inca, pe acoperis, prin pod, pe pereti. Acum, e singur, dupa ce sotia i-a murit de cancer pulmonar. A obosit sa curete iar, si iar, si iar o data la doua-trei zile, cind Kosava se pune pe suflat in Clisura Dunarii. Dr. in ingineria mediului, Cornel Sturza-Popovici, presedintele Grupului Ecologic si de Colaborare NERA, un ONG care monitorizeaza atent situatia de mediu din zona, spune ca uneori, limita maxima admisa la pulberi in suspensie este depasita si de 200 de ori! De obicei, atunci cind vintul depaseste 40 de km pe ora, limitele poluarii cu praf sint depasite de peste 70 de ori! Garda de Mediu Caras-Severin sanctioneaza periodic SC Moldomin SA Moldova-Noua cu amenda maxima de 100.000 de lei. Banii trec din buzunarul Ministerului Economiei in cel al Ministerul Mediului. Poluarea ramine!

Autoritatile locale sint legate de miini si de picioare. Primarul Orasului Moldova Noua, Matei Lupu, fost inginer minier, spune ca autoritatile sirbe, de la prietenii si vecinii de la Veliko Gradiste si pina la Ministerul Mediului de la Belgrad, le cer lamuriri oficiale. Dar, nu este problema administratiei locale sa dea lamuriri. Ci a Ministerului Economiei, „patronul de drept” al poluarii de la Moldova Noua. „Cei din Veliko Gradiste sint cei mai afectati de poluarea de la Moldomin. Aici exista si un complex turistic, ce are de suferit din cauza sterilului de cupru“.

Statisticile prezentate de Dragan Milic, primarul din Veliko Gradiste, daca sint reale, sint cu adevarat ingrijoratoare: arata o crestere semnificativa in ultimii 15 ani a cazurilor de cancer de ficat, rinichi si colon la locuitorii din tara vecina, iar daunele directe produse de praf pe malul drept al Dunarii sint de 4-5 milioane de euro anual, spunea Marius Olda, reprezentantul Regiunii Pancevo.

Pe de alta parte, directorul Moldomin, ing. Iacob Chisarau, incearca sa gaseasca metode de a combate poluarea, desi compania se afla in faliment. Desi licitatia de privatizare cu MINECO a fost cistigata in martie, contractul efectiv, care prevede si ecologizarea zonei, si fonduri de 12 milioane de euro, nu pot intra „in scena” din cauza birocratiei: de sase luni, cele 21 de dosare de intabulare, pentru care a platit peste doua miliarde de lei, nu primesc semnaturile unor functionari ai statului roman! Intre timp, lichidatorul judiciar – o firma din Cluj! – , imputernicit de Adunarea Creditorilor, a taiat tot fierul din fosta companie miniera: hale, masini de extractie, concasoare, benzi transportoare, uzina de preparare, lasind compania cu o colectie de ziduri pline de inscriptii si desene „urbane”.

Daca noul proprietar NU ecologizeaza zona, solutiile tehnice, pe care Statul roman ar trebui sa le plateasca sint trei si costurile variaza intre 300.000 si 10 milioane de euro! De altfel, Cornel Sturza-Popovici, presedintele GEC NERA spune ca dincolo de vorbe frumoase, dar goale, ministerele romanesti direct implicate ar trebui sa introduca in Bugetul de Stat pe 2013, ca pozitie distincta, aceasta ecologizare de la Moldova Noua si cele, aproximativ, 10 milioane de euro, esalonate pe trei ani, pentru rezolvarea problemei de mediu. Oricum, GEC NERA a demarat o campanie de stringere de declaratii care vor fi trimise la Comisia de Mediu a Parlamentului European, „pentru a forta o pozitie, nu executorie pentru Guvern, dar ca lobby in favoarea rezolvarii problemei intr-un orizont de timp bine conturat”, spune Sturza-Popovici.

18.000 de oameni din Clisura Dunarii sufera, in fiecare zi cu vint puternic, din cauza poluarii cu praf provenit de la iazurile de decantare uscate ale fostei intreprinderi miniere

Formarea norului de steril este favorizata de incetarea functionarii iazului in anul 2006, fapt care a condus la secarea luciului de apa de la suprafata si favorizarea antrenarii sterilului de pe halda (deflatie). Iazul se intinde pe o suprafata de circa 120 de hectare de teren. De fapt, problemele de mediu au aparut in 1987, atunci cind, la sesizarea vecinilor de la Belgrad, s-a sistat construirea iazului de decantare pe Insula Ostrov. Privatizarea companiei pare sa fie solutia salvatoare. Compania elvetiana Mineco, care mai detine trei exploatari miniere in Serbia si Bosnia, va prelua producatorul de cupru Moldomin Moldova Noua in cadrul uneia dintre cele mai mari tranzactii din sectorul minier romanesc, daca sunt luate in calcul si investitiile asumate de 150 mil. euro, dintre care 12 milioane de euro alocate pentru ecologizare, conform contractului de privatizare.

Moldomin ar de­tine circa 30% din rezervele de cupru ale Romaniei. Compania a acumulat datorii de peste 260 mil. lei in principal catre stat. in urma cu 10 ani, Moldomin avea peste 2.000 de angajati, iar in prezent mai are citeva zeci de salariati. Tona de cupru a explodat in ultimii doi ani de la 2.700 $ la 10.000 $ din cauza Chinei!

Valoarea rezervelor de cupru ale Romaniei este estimata la 5-10 miliarde de euro la preturile actuale.

Din cupru se fabrica conducte si cabluri. In martie 2011, cind cotatia cuprului a atins un nivel record de 10.000 de do­lari/tona, specialistii estimau ca rezervele de cupru ale Moldomin, care pot fi exploatate, ar putea valora 1 mld. euro, echivalentul a 100.000 de tone de cupru, iar in urma va­lorificarii acestei cantitati s-ar putea obtine un profit de 300-400 mil. euro.

In prezent pretul cuprului cu livrare imediata, de la bursa din Londra, se invirte in jurul nivelului de 8.700 de dolari/tona, dupa ce cotatia a dat inapoi pe fondul te­me­rilor investitorilor privind incetinirea economiei globale, insa se mentine inca peste nivelurile de dinainte de ince­pe­rea crizei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here